Autoritățile moldovenești preconizează atingerea unui nivel al ocupării forței de muncă similar cu nivelul mediu al țărilor din Europa Centrală și de Est, stimularea ocupării productive și a muncii decente, inclusiv pentru tineri, persoanele în etate și persoanele cu dizabilități, precum și remunerarea egală pentru munca de valoare egală până în anul 2030. Acțiunea este inclusă în proiectul de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”, analizat în cadrul ședinței secretarilor generali de stat ce a avut loc săptămâna trecută. Unul din obiectivele de dezvoltare a Republicii Moldova se referă la calitatea vieții și drepturile omului, iar una din acțiunile propuse pentru atingerea acestuia constă în ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale. Astfel, potrivit viziunii, ponderea locurilor de muncă informale în totalul locurilor de muncă în anul 2030 ar trebui să scadă până la 20%, iar procentul tinerilor (15–29 ani) fără ocupație, educație sau formare profesională să fie redus până la 22%. Totodată, raportul dintre salariul lunar mediu al femeilor față de cel al bărbaților este preconizat către anul 2030 la un nivel de 95%. Documentul mai prevede eradicarea muncii forțate, a traficului de ființe umane și a muncii copiilor, protecția drepturilor la muncă și promovarea mediilor de lucru sigure și securizate pentru toți angajații, precum și sporirea gradului de mulțumire a angajaților prin ameliorarea condițiilor de muncă în toate sectoarele economiei. La nivelul cadrului instituţional se preconizează dezvoltarea unui mediu bi- și tripartit de negocieri și consultări favorabil pentru consolidarea încrederii reciproce și cooperarea dintre angajatori, salariați și autoritățile publice centrale și locale, crearea unor mecanisme stimulatorii pentru angajatorii care practică ocupare formală. De asemenea, se va pune accentul pe promovarea transferului de cunoștințe și de competențe ale diasporei și migranților prin constituirea parteneriatelor dintre autoritățile publice locale, comunități, diasporă și asociațiile de băștinași, consolidarea capacităților instituțiilor cu funcții de analiză a pieței muncii interne și internaționale și de control în domeniul siguranței ocupaționale, precum și introducerea în legislația muncii a reglementărilor ce țin de programul flexibil de muncă și timpul parțial de muncă. Conform datelor Biroului Național de Statistică, ponderea locurilor de muncă formale în totalul de locuri de muncă a scăzut de la 69% în anul 2010 la 65% în anul 2017. Reamintim că fenomenul muncii informale a fost discutat și în cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.