Conform prevederilor art. 129 pct. 9) din Codul fiscal, dare de seamă fiscală este orice declarație, informație, calcul, notă informativă, alt document, care sunt prezentate sau trebuie să fie prezentate Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reținerea impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere (penalităților) și/sau amenzilor ori privind alte fapte ce țin de nașterea, modificarea sau stingerea obligației fiscale.

În conformitate cu art. 8 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal contribuabilul este obligat să se pună la evidență la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază își are sediul stabilit în documentele de constituire (înregistrare) și să primească certificatul de atribuire a codului fiscal.

În conformitate cu art. 133 alin. (4) pct. 8) din Codul fiscal, în realizarea funcțiilor sale, Serviciul Fiscal de Stat aplică sigilii pentru asigurarea integrității bunurilor. Conform art. 129 pct. 22) din Codul fiscal, sigilarea reprezintă aplicarea sigiliului pe ușile unor încăperi, mijloace de transport, pe recipiente, diferite produse, colete, corespondență, pe bunurile debitorului, alte bunuri în scopul conservării, identificării, indisponibilizării ori evitării desfacerii acestora de către persoane neautorizate.

Persoanele care sunt obligate să rețină la sursă impozitul, până la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plățile, să prezinte beneficiarului acestor plăți (cu excepția celor ce au obținut venituri conform art. 901 și art. 91 alin. (1)) informații privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art. 33-35, suma deducerilor prevăzute la art. 36 alin. (6) și (7), precum și suma impozitului reținut, în cazul reținerii (art. 92 alin. (4) din Codul fiscal).

Potrivit art. 92 alin. (3) din Codul fiscal persoanele care sunt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art. 88-90, art. 901 – dacă venitul achitat (pe tip de venit) depășește scutirea personală stabilită la art. 33 alin. (1) și art. 91 vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat

În conformitate cu art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul țării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale cumpărătorului se efectuează la momentul apariției obligației fiscale, stabilit prin art. 108 din Codul fiscal, cu excepția cazurilor prevăzute de Codul fiscal.

Conform prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul fiscal, prin majorare de întîrziere (penalitate) se semnifică suma calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întîrziere este obligatorie, independent de forma de constrîngere. Majorarea de întîrziere reprezintă o parte din obligaţia fiscală şi se percepe în modul stabilit pentru impunerea fiscală.