În 2020, SRL a vândut unei persoane fizice un autoturism în valoare de 310 mii lei. Persoana fizică a achitat autoturismul în două tranșe: 190 mii lei în 2020 și 120 mii lei în 2021. Apare întrebarea: când apare obligatia SRL de a prezenta Informatia privind cheltuielile efectuate de persoanele fizice la procurarea mijloacelor de transport pentru anul 2021?   În conformitate cu art.22611 alin.(2) pct.11) din Codul fiscal, persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor fizice care practică activitate independentă vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat informaţia despre cheltuielile efectuate de către persoanele fizice la procurarea mijloacelor de transport.

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

Obligația impozitării venitului obținut de persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) (în continuare – locațiune) proprietatea imobiliară este stabilită în art. 18 lit.d) din Codul fiscal (CF). Aici menționăm că, în funcție de statutul locatarului, cota impozitului, dar și modul de declarare a impozitului pe venit obținut din locațiune, diferă. Pentru o mai bună înțelegere de către contribuabili a celor expuse în continuare, reiterăm reglementările actelor normative în vigoare.

Ținând cont de survenirea termenului de depunere a declarațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2020 de către persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, s-au accentuat mai multe neclarități în partea ce ține de aplicarea scutirilor în cazul persoanelor care au obținut venituri ce depășesc 360 mii lei pe parcursul anului.   Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) CF (redacția în vigoare pentru anul 2020), fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24 mii lei pe an.

În acest articol sunt examinate principalele întrebări privind modificările normative efectuate începând cu 1 ianuarie 2021 ce vizează impozitarea veniturilor obținute din dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat (în continuare - VMS)  și cele achitate de bănci, asociaţii de economii şi împrumut, precum şi de emitenţii de valori mobiliare corporative.   Ce acte normative reglementează impozitarea veniturilor obținute din dobânzi?   Dobânzile aferente VMS  

Declaraţia persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. În contextul declarării stării de urgență, potrivit prevederilor pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției nr.3 cu modificări a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM, termenul de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a fost extins până la 29 mai 2020.

În conformitate cu art.20 lit. i) din Codul Fiscal (CF), patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31), reprezintă venit neimpozabil. Ținând cont de norma expusă, pentru ca proprietatea moștenită să nu fie supusă impozitării, moștenitorul trebuie să fie cetățean al Republicii Moldova la momentul acceptării moștenirii. Astfel, este necesar să examinăm apariția obligațiilor fiscale reieșind din următoarele aspecte: 1. momentul acceptării moștenirii; 2. momentul considerării persoanei fizice drept cetățean al RM.