Compania A are ca angajat pe cetățeanul X care beneficiază de un salariu lunar calculat de 31 000 lei, ținând cont de noile prevederi ale Codului fiscal (CF) referitoare la scutirea personală precum că fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mare de 360 000 lei nu are dreptul de a beneficia de scutirea personală, apar următoarele întrebări: 1. Este obligat angajatorul să rețină impozit pe venit, lunar, fără acordarea scutirii personale angajatului, sau în cazul constatării depășirii plăților salariale a sumei de 360 000 lei să recalculeze impozitul pe venit al angajatului fără acordarea scutirii?

Conform art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal (CF), contribuabilul este obligat să efectueze încasările bănești în numerar prin intermediul echipamentelor de casă și de control (ECC), respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea echipamentelor respective. Pct. 15 din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor în numerar și/sau prin alt instrument de plată (Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 141/2019) stabilește că

Codul fiscal statuează că dreptul de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Totodată, articolul 83 alin. (2) lit. a) din CF prevede că, sunt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice care au obligații privind achitarea impozitului. Acestea sunt: — persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în RM și din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea lor în RM; — persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM;

Art. 40 din Codul Fiscal al Republicii Moldova (în continuare – CF) determina creșterea de capital ca diferența dintre valoarea de înstrăinare a activelor și baza valorică dederminată conform art.42 din CF, confirmată documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor1. Astfel, alin. (3) art.42 din CF stabilește baza valorică a acțiunilor dobândite până la data de 1 ianuarie 1998 ce se determină reieşind din valoarea unei acţiuni la data de 31 decembrie 1997, care se calculează ca raportul dintre capitalul social şi numărul total al acţiunilor emise. Dar cum rămâne cu alte active de capital obținute în perioada indicată: utilaj, mașini și, în special, terenurile și construcțiile?

În declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, contribuabilul X a declarat venit rezultat în urma înstrăinării unui imobil (apartament), conform contractului de vânzare- cumpărare. Bunul imobil aparține contribuabilului în baza contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață din anul 2006 (proprietate comună în devălmășie cu soțul), și conform contractului de determinare a cotelor-părți din proprietatea comună în devălmășie și înstrăinare prin donație a cotei părți din anul 2017 (soțul a donat soției cota parte a sa după divorț). În contractul de donație din 2017 este specificată valoarea bunului imobil indicată de către Oficiul Cadastral Teritorial (OCT) conform Certificatului cu privire la valoarea bunului imobil stabilită în scopul impozitării.