11
07 2017
6987

Regimul fiscal al cheltuielilor de reparație a mijloacelor fixe utilizate în baza contractului de comodat

În activitatea de întreprinzător folosesc 2 utilaje primite în baza contractului de comodat. În decursul anului am suportat cheltuieli de reparație a acestor utilaje. Care va fi regimul fiscal al acestor cheltuieli? Pot fi aplicate în cazul dat prevederile art. 26 alin. (3) și art. 27 alin. (9) din Codul fiscal?

Pentru a răspunde la această întrebare urmează a fi examinate prevederile Codului fiscal care reglementează modul de deducere a cheltuielilor de reparație.

Astfel, Codul fiscal prevede următoarele:

  • se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător (art. 24 alin. (1));
  • proprietatea pe care se calculează uzura este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 lei (art. 26 alin. (2));
  • sunt considerate, de asemenea, proprietate pe care se calculează uzura investiţiile efectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune, concesiune, arendă. În sensul prezentului alineat, prin investiţie se înţelege excedentul cheltuielilor ce ţin de reparaţie, îmbunătăţire şi altele asemenea, în privinţa mijloacelor fixe respective asupra cheltuielilor menţionate, permise spre deducere în anul fiscal conform modului stabilit la art. 27 alin. (9) (art. 26 alin. (3));
  • prin derogare de la alin. (8) lit. a) şi b), în perioada fiscală respectivă se permite deducerea (art. 27 alin. (9)):

  1. cheltuielilor de reparaţie a drumurilor, a mijloacelor de transport aerian internaţional de pasageri şi cargo – ca cheltuieli curente;
  2. cheltuielilor aferente reparaţiei mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor art. 26 alin. (2) şi care sunt utilizate în activitatea de întreprinzător a agentului economic, conform contractului de arendă (locaţiune), leasing operaţional al mijloacelor de transport aerian internaţional – cheltuieli suportarea cărora, potrivit contractului nominalizat, revine arendaşului (locatarului). Deducerea cheltuielilor în cauză se permite în limita a 15% din suma calculată a arendei (locaţiunii) suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar pentru mijloacele de transport aerian internaţional, în mărime de 100%
.

Totodată, urmează a fi analizate și prevederile Codului civil în partea ce ține de particularitățile contractului de comodat, și anume:

  • prin contract de comodat o parte (comodant) dă cu titlu gratuit un bun în folosinţă celeilalte părţi (comodatar), iar aceasta se obligă să restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat (art. 859 alin. (1));
  • comodatarul nu poartă răspundere pentru modificarea sau înrăutăţirea stării bunului dacă aceasta survine în urma folosirii lui în conformitate cu destinaţia stabilită în contract (art. 861);
  • comodatarul trebuie să păstreze şi să îngrijească bunul cu diligenţa unui bun proprietar şi să-l folosească numai în scopul stabilit în contract sau determinat prin natura bunului (art. 862 alin. (1));
  • comodatarul este ţinut să suporte cheltuielile necesare folosinţei bunului.

Comodatarul poate cere compensarea cheltuielilor extraordinare, necesare şi urgente pe care a fost nevoit să le facă pentru conservarea bunului (art. 862 alin. (2)).

Astfel, analizând toate normele enumerate supra constatăm că prevederile art. 26 alin. (3) și art. 27 alin. (9) din Codul fiscal nu pot fi extinse asupra mijloacelor fixe (imobilizărilor corporale) utilizate în baza contractului de comodat, dat fiind faptul că un astfel de contract nu este stabilit expres în normele respective.

Totodată, ținând cont de prevederile art. 44 alin. (7) din CF, care prevede că în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe prevederile SNC şi IFRS care nu contravin prevederilor prezentului titlu, urmează a fi ținut cont și de unele aspecte ale SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, aprobat prin Ordinul MF nr. 118 din 6 august 2013.

Acest standard prevede modul de contabilizare a imobilizărilor necorporale şi corporale, precum şi prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare, potrivit căruia:

  • imobilizările corporale includ mijloace fixe – clădiri, construcţii speciale, maşini şi utilaje, instalaţii de transmisie, mijloace de transport, instrumente, inventar, costuri capitale privind ameliorarea terenurilor, alte mijloace fixe (investiţii capitale pentru mijloace fixe primite în leasing operaţional, fonduri de bibliotecă etc.), mijloace fixe primite în leasing financiar (pct. 51 subpct. 1))
  • costurile ulterioare aferente întreţinerii, asistenţei tehnice şi reparaţiei imobilizărilor corporale se efectuează pentru menţinerea lor în stare funcţională.Aceste costuri (inclusiv remunerarea personalului, valoarea materialelor consumate şi părţilor componente înlocuite) de la care nu se aşteaptă beneficii economice suplimentare, se reflectă ca costuri/cheltuieli curente. Când costurile menţionate sunt semnificative în comparaţie cu pragul de semnificaţie stabilit de entitate, ele pot fi raportate la cheltuieli anticipate pe termen lung sau curente cu includerea ulterioară în componenţa costurilor şi/sau cheltuielilor curente în modul stabilit de politicile contabile ale entităţii (pct. 57);
  • costurile ulterioare ce contribuie la majorarea beneficiilor economice aşteptate din utilizarea imobilizărilor corporale care nu sunt înregistrate în bilanţul entităţii se reflectă ca obiecte de evidenţă separate. În particular această grupă de obiecte cuprinde costurile ulterioare efectuate de către locatar (arendaş) din cont propriu cu consimțământul locatorului (arendatorului) în privinţa obiectelor primite în leasing operaţional (arendă/locaţiune) (pct. 60).


Astfel, în cazul în care în urma efectuării reparației mijloacelor fixe (imobilizărilor corporale) utilizate în baza contractului de comodat în evidenţa financiară bazată pe prevederile SNC şi IFRS s-au creat active care întrunesc criteriile stabilite la art. 26 alin. (2) din CF, aferent acestora se va calcula uzura în scopuri fiscale conform normelor general stabilite.

În alte cazuri, caracterul deductibil al cheltuielilor suportate pentru reparație (imobilizărilor corporale) utilizate în baza contractului de comodat urmează a fi determinat prin prisma prevederilor art. 24 alin. (1) din CF.

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.