Bunurile imobiliare sunt: terenurile, clădirile, construcţiile, apartamentele şi alte încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei lor (art. 276 pct. 2) din Codul fiscal).

Valoarea estimată este valoarea bunurilor imobiliare calculată la o dată anumită cu utilizarea metodelor de evaluare prevăzute de legislaţie (art. 276 pct. 3) din Codul fiscal).

Cota maximă a impozitului este cota în valoare procentuală din baza impozabilă a bunurilor imobiliare, stabilită în Titlul VI «Impozitul pe bunurile imobiliare» din Codul fiscal, care poate să difere de cota concretă a impozitului (art. 276 pct. 5) din Codul fiscal).

Cota concretă a impozitului este cota procentuală din baza impozabilă a bunurilor imobiliare, stabilită de către autoritatea reprezentativă a adminisraţiei publice locale la adoptarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale respective (art. 276 pct. 6) din Codul fiscal).

Cadastrul fiscal este un sistem informațional care include date sistematizate privind subiecţii impunerii, numerele cadastrale, tipurile şi adresa obiectelor ce constituie bunuri imobiliare, baza impozabilă, suma impozitului pe bunurile imobiliare ce urmează a fi achitată, precum şi altă informaţie ce ţine de plata acestui impozit (art. 276 pct. 7) din Codul fiscal).

Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru prezintă, anual, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, cel tîrziu pînă la 1 februarie, informaţia cu privire la fiecare obiect şi subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare. Structura informaţiei şi modul de transmitere a acesteia se stabilesc de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (art. 285 alin. (1) din Codul fiscal).

În cazul intervenirii unor modificări în informaţia ce se referă la obiectele şi/sau la subiecţii impunerii, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru prezintă Inspectoratului Fiscal Principal de Stat o informaţie actualizată în termen de 10 zile după încheierea trimestrului gestionar (art. 285 alin. (2) din Codul fiscal).