„Neachitarea impozitelor trebuie să devină ineficientă nu numai din punct de vedere economic, dar si social”. Controlul fiscal are ca scop verificarea realităţii, legalităţii şi sincerităţii declaraţiilor, verificarea corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii, conform legii, a obligaţiilor fiscale de către contribuabili, precum şi activitatea de constatare a evaziunii fiscale. Dat fiind faptul, că din cauza insuficienţei de resurse umane şi materiale ale administraţiei fiscale, în practică nu este posibil de a supune verificării toţi contribuabilii înregistraţi în modul stabilit de legislaţia în vigoare. În scopul optimizării activităţii de control, în ultimii ani s-a pus accent pe dezvoltarea tehnologiilor informaţionale,utilizate la depistarea operativă a contribuabililor potenţiali de a comite fraude fiscale. Astfel, pentru simplificarea procesului de selectare, care la etapa începătoare se efectua manual, în această perioadă a fost elaborat primul program computerizat de selectare a contribuabililor pentru control în baza gradelor de risc. Acest program a fost stabilit în urma elaborării unui model de contrapunere a TVA declarată cu TVA calculată suplimentar în dependenţă statistică de factori ca: cifra de afaceri, volumele de procurări si livrări, solicitările privind restituirea TVA, volumele de export-import, etc.

Prevederile art. 93 alin. (6) din Codul fscal, determină drept livrare impozabilă livrarea efectuată de către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător. Reieşind din scopurile activităţii flantropice şi de sponsorizare, stabilite prin Legea cu privire la filantropie şi sponsorizare nr. 1420-XV din 31.10.2002, acestea nu au ca scop obţinerea proftului şi, respectiv, nu pot constitui activitate de întreprinzător. Deci, în contextul celor menţionate, dacă transmiterea bunurilor cu titlu gratuit nu reprezintă activitate de întreprinzător, atunci aceasta nu constituie o livrare impozabilă.

Numerarul neutilizat trebuie să fe restituit în casieria întreprinderii cel tîrziu în 5 zile de la expirarea termenului de prezentare a raportului referitor la utilizarea numerarului. În asemenea cazuri, pentru nerespectarea termenelor indicate se aplică amenda prevăzută in art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992. În cazul în care se eliberează numerar în alte scopuri decît cele menționate, cum se aplică prevederile art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992?

Deseori, la alimentarea cu combustibil, şoferii autocamioanelor se achită în numerar cu stațiile de alimentare, iar echivalentul în lei al plăților efectuate depăşeşte uneori limita de 100000 lei. În asemenea caz va f sancționată întreprinderea pentru depăşirea limitei de achitare în numerar în baza pct. 5 art.10 al Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 sau nu? Deseori sînt stabilite cazuri în care, din motive obiective, angajaţii întreprinderilor, afaţi peste hotare, sunt obligaţi din numele întreprinderii unde sînt angajaţi să se achite în numerar pentru activele procurate (serviciile benefciate) în valută în echivalentul în lei peste limita stabilită de 100000 lei lunar. Aparent, ar fi o încălcare a prevederilor pct. 5 art.10 al Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992.

Cum se aplică prevederile Legii nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 în cazul efectuării decontărilor în numerar în folosul nerezidenților atît persoane fzice, cît şi persoane juridice la procurarea de la ultimii a mărfii sau beneficierea de servicii? Conform Legii nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992, sînt prevăzuţi agenţii economici care au dreptul, în numele lor (firmelor lor), să desfăşoare activitate de antreprenoriat în Republica Moldova şi determină principiile juridice, organizatorice şi economice ale acestei activităţi.

În asemenea caz, întreprinderea „A” va fi sancționată sau nu pentru achitarea în numerar? În art. 10 pct. 5 alineatul doi din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 sînt strict delimitate categoriile de persoane în folosul cărora pot fi achitate de către agenţii economici mijloace financiare în numerar. Sancţiunile menţionate nu se aplică la efectuarea decontărilor cu cetăţenii, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional, la efectuarea decontărilor de către persoanele indicate cu bugetul public naţional, cu întreprinderile şi organizaţiile, precum şi la efectuarea decontărilor de către întreprinderile şi organizaţiile ale căror drepturi la acest capitol se reglementează altfel decît în actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, cu excepţia cazurilor efectuării decontărilor prin intermediari.

În cazul de față amenda stabilită în art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 nu se aplică. În cazul în care aceeaşi întreprindere procură terenuri agricole de la gospodării țărăneşti (de fermier) şi se achită în numerar, iar suma achitărilor efectuate lunar depăşeşte limita stabilită egală cu 100 000 lei se aplică amendă sau nu? Conform art. 7 lit. m) din Legea privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier) nr. 1353-XIV din 3 noiembrie 2000, gospodăria ţărănească are dreptul să desfăşoare alte activităţi care nu contravin legislaţiei. Potrivit art. 10 pct. 5 alineatul doi din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992, sancţiunea în mărime de 10% nu se aplică la efectuarea decontărilor cu gospodăriile ţărăneşti (de fermier).