Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (în continuare - Legea nr. 271/2017), în legislația națională a fost introdus un nou concept, cel de comitet de audit.   Deși prevederile legale referitoare la această noțiune sunt în vigoare deja al doilea an (începând cu 01.01.2019), pentru unii manageri activitatea comitetului de audit este considerată puțin abstractă, pentru alții, nu sunt clare responsabilitățile acestuia. Având în vedere importanța constituirii unui comitet de audit eficient, am considerat necesară o examinare, care să cuprindă atât aspecte teoretice, cât și practice, referitoare la activitatea acestui comitet.

În ediția 6 (36) a revistei am familiarizat cititorul cu procedura contenciosului administrativ și am prezentat acele acte sau acțiuni care pot fi contestate pe calea contenciosului administrativ.

Общий план счетов бухучета распространяется на субъекты, которые ведут бухучет на основе двойной записи (за исключением субъектов, которые применяют Международные стандарты финансовой отчетности (IFRS), и публичных учреждений). Также НСБУ «Представление финансовых отчетов» не регламентирует порядок составления финансовых отчетов субъектов публичного интереса и других субъектов, которые применяют МСФО (МСФО (IFRS) 1 «Представление финансовой отчетности»); некоммерческих организаций (Методические указания об особенностях бухучета в некоммерческих организациях); публичных учреждений (Нормы, установленные Минфином). Реформация баланса является отдельным этапом составления и представления финансовых отчетов предприятия.

Conform prevederilor Codului civil: – părţile contractului de schimb au obligaţia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun. Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vânzător al bunului pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb (art.1195). – asupra contractului de schimb se aplică în modul corespunzător regulile contractului de vânzare-cumpărare (art.1196). – în cazul în care bunurile schimbate nu au aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi compensată printr-o sumă de bani, numită sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract. Un contract este contract de vânzare-cumpărare, şi nu contract de schimb, în cazul în care sulta depăşeşte valoarea bunului care are valoarea mai mică (art.1197).

Seminarul cu genericul Provocări și oportunități legate de implementarea IFRS 16 Leasing, care a fost organizat ieri, 15 mai 2019, de către Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Moldova (ACAP) în colaborare cu KPMG, a trezit un interes major al membrilor ACAP şi ai Association of Chartered Certified Accountants (ACCA), precum și al experților în domeniul contabilității și auditului participanți în cadrul evenimentului. Subiectul a fost prezentat de Cristina Guțu, unul din cei 36 membri ai Consiliului internaţional al ACCA, organizație ce deja a unit peste 710 mii de membri în toată lumea.

1. (28.21.55) În ce perioadă fiscală cumpărătorul are dreptul la trecerea în cont a sumelor TVA pentru energie electrică, energie termică, gaz natural, servicii de telefonie, servicii comunale?

1. (34.5.1) Care este modul de restituire a plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat? 2. (34.4.1) În cazul în care persoana a reflectat date în darea de seamă fiscală în alte rânduri decât cele ce sunt prevăzute de procedura stabilită, urmează a fi aplicate careva sancțiuni asupra persoanei respective?

Standardul contabil IFRS 16 Contracte de leasing, care vine să înlocuiască standardul IFRIC 4, a fost prezenatat participanților seminarului Noutăți legislative 2018 – principalele provocări pentru entități, organizat de Asociația Contabililor și Auditorilor din Republica Moldova. Potrivit auditorului din cadrul companiei române Mazars, Ella Chilea, standardul va fi pus în aplicare în România la 1 ianuarie 2019, dar unele companii care utilizează deja IFRS 15 – Venituri din contracte cu clienții, pot solicita utilizarea lui și mai devreme.

Procesul de creare a parcurilor pentru tehnologia informaţiei, precum şi funcţionarea acestora sunt reglementate de Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016. Conform art.2, rezident al parcului este persoană juridică sau fizică înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător, care este inclusă în Registrul de evidenţă al rezidenţilor parcului şi care practică, drept activitate principală, una sau mai multe din activităţile prevăzute la art.8 al Legii menționate, în baza unui contract încheiat cu Administraţia parcului. Activitate principală este activitatea care generează 70% sau mai mult din venitul din vânzări al rezidentului parcului.

Poate persoana fizică X — angajată în cadrul unei companii rezidente al Parcului pentru tehnologia informației, — șă efectueze desemnarea procentuală în favoarea unei case de copii?

1. (29.5.8) Cum urmează de a se reflecta în Declaraţia cu privire la impozitul pe venit scutire de plata impozitului pe venit de către organizaţia necomercială?

Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) se prezintă de către persoanele juridice, întreprinzătorii individuali, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) (pentru obligațiile calculate la impozit pentru bunurile imobiliare neevaluate în scopul impozitării: clădirile, construcțiile, casele de locuit individuale, apartamentelor şi alte încăperi izolate, inclusiv bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare a construcţiei de 50% şi mai mult, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcţie), cu excepţia întreprinzătorii individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A.

Întreprinderile din domeniul turismului, în lipsa unor prevederi exprese specifice în SNC, se confruntă cu multiple incertitudini ce țin de aplicarea metodologiei evidenței contabile. În același timp, în noul IFRS 15 se regăsesc prevederi care, fiind aplicate de entitățile din domeniul turismului, ar putea constitui soluții contabile pentru acestea. În cel mai proaspăt număr al revistei „monitorul.fisc.md” este publicat articolul „Servicii turistice – soluții contabile prin prisma standardelor internaționale de contabilitate”, care este o încercare de a formula unele propuneri la subiect de autorul nostru fidel, Veaceslav Ciobanu.

O companie austriacă care a deschis o reprezentanță permanentă în Republica Moldova suportă anumite cheltuieli administrative în cadrul activității sale. Se vor permite spre deducere cheltuielile administrative? Cum se vor reflecta corect acestea în Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12)?

Când agenția de turism urmează să reflecte la venituri achitările în rate efectuate de către clienții acesteia? Potrivit art. 3 din Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova nr. 352-XVI din 24.11.2006 (Legea nr. 352/2006), agenţie de turism (denumită, de asemenea, detailist) reprezintă persoană fizică sau juridică care vinde sau oferă spre vânzare servicii turistice proprii sau contractate de la alţi furnizori, precum şi pachete de servicii turistice stabilite de turoperator.

1. (29.2.5.14)Cum urmează să fie completată Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit în cazul în care persoana fizică direcționează un cuantum stabilit la art. 152 din Codul fiscal din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către beneficiarii desemnării procentuale?

Prima Conferință națională MoldTax ’20 organizată de Proactive Training & Consulting pe data de 1 noiembrie a întrunit peste 100 de participanți interesați de modificările în sistemul legislativ – atât deja puse în aplicare cât și cele ce vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. Atmosfera degajată și susținerea unui dialog între speakerii evenimentului și participanții la acesta (contabili, specialiști HR, administratori al întreprinderilor) au caracterizat conferința, iar organizatorii și-au exprimat convingerea că aceasta va deveni o tradiție, pentru că provocările și aspectele noi ale evidenței contabile și raportării financiare nu se sfârșesc aici. „A fi proactiv înseamnă să preiei controlul conștient asupra vieții tale, să fixezi obiective și să muncești pentru a le realiza. În loc să reacționezi la evenimente și să aștepți oportunități, crează-ți propriile evenimente si oportunități”, a sugerat la deschiderea evenimentului directorul PROACTIVE Daniela Secinschii.

Ca urmare a încheierii contractului de depozit cu instituția financiară din RM, agentul economic – rezident al parcului IT obține venituri sub formă de dobânzi. Veniturile respective (dobânzile de la depozitul bancar)se vor impozita cu impozitul unic de 7%?

În conformitate cu modificările operate la art. 5 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, noțiunile de reprezentanță permanentă și reprezentanța entității nerezidente au următorul conținut: pct. 15) din art. 5 al CF definește noțiunea de reprezentanţă permanentă ca loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfășoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în RM, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de lege care are drept scop racordarea unei serii de acte normative la prevederile ce ţin de reorganizarea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.