Criza actuală reprezintă un șoc pentru multe modele de afaceri. În lipsa interacțiunii fizice cu clienții sau colegii de serviciu, multe job-uri devin inadecvate. Companiile se închid treptat, temporar sau permanent. Angajații și angajatorii sunt depășiți de noua realitate. În situația de față, cine nu știe să se adapteze este înlocuit rapid.   Multe companii au înțeles acest lucru și au început să se reinventeze, iar munca de acasă a devenit noua realitate. Din păcate, virtualizarea mediului de lucru este încă un concept nou și reprezintă o provocare pentru noi toți. România, mai ales, este forțată să sară peste etapele firești prin care alte state au trecut în momentul implementării sistemelor de work from home sau de remote work. În România încă asistăm la realitatea în care copiilor li se impun cursuri online în condițiile în care mulți dintre aceștia nu au acces la tehnologie și internet. În mediul de afaceri situația nu este atât de dramatică, însă schimbarea este încă la început.

Pe parcursul activității sale entitatea poate înregistra datorii față de personal, furnizori, cumpărători, bănci, față de buget, organele de asigurări sociale şi medicale, fondatori, față de alți creditori pentru care entitățile nu şi-au onorat obligațiile în termenul stabilit şi al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, acestea urmează a fi decontate atât în contabilitatea entității, cât şi în fiscalitate.   Termenul de prescripție extinctivă este prevăzut de art. 267-283 Codul civil al RM nr. 1107-XV/2002 (CC), totodată Codul muncii al RM nr. 154/2003 prin prisma art. 355 prevede că cererea privind soluționarea litigiului individual de muncă se depune în instanța de judecată:

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Guvernul a aprobat ieri, 3 iunie 2020, inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) pentru realizarea Proiectului „Răspuns de Urgență la COVID-19 şi Suport pentru Întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii”.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Potrivit autorilor, prioritatea acesteia pentru mediul de afaceri/societate este oferirea unui proces simplu, clar și comod de calculare și achitare a impozitelor și taxelor. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2020, pentru proprietatea întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate și, de la 1 ianuarie 2021, pentru proprietatea gajată, proprietatea ipotecată și proprietatea sechestrată se va aplica principiul taxării inverse. Aceasta presupune că, în cazul vânzării bunului de către agentul economic insolvabil (vânzător) unui alt agent economic (cumpărător),

Compania rezidentă a „Moldova IT Park” care activează în condițiile Legii nr. 77 încetează contractul individual de muncă prin acordul scris al părţilor cu angajatul P. Potrivit condițiilor acestuia, în cazul desfacerii contractului de muncă angajatului i se achită compensație în mărimea a 6 salarii de bază lunare (salariu de baza constituie 10 mii lei). Ținând cont de faptul că angajatorul este rezident al Parcului IT si aplică regimul special de impozitare, se va aplica impozitul unic asupra compensației menționate supra?

Cum urmează a fi supuse impozitării plățile acordate foștilor angajați? Constituie oare aceste plăți drept bază de a calcula și reține primele de asigurare obligatorie de asistență medicală? Care sunt obligațiile fiscale în cazul în care unul din fondatorii SRL donează cota sa de participație în capitalul social celuilalt cofondator?   Apare necesitatea calculării creșterii de capital dacă are loc redistribuirea unui bun imobil – proprietate comună în devălmășie a soților?  

Alocațiile bugetare nevalorificate și soldurile de mijloace în conturi vor fi închise la finele anului bugetar. Ministerul Finanțelor propune spre consultări publice un proiect de hotărâre de Guvern ce prevede modificarea și completarea mai multor acte legislative și normative, scopul acestuia fiind aducerea în concordanţă a actelor în vigoare, precum și îmbunătățirea procesului bugetar și a managementului finanțelor publice. Astfel, se propune eliminarea tratării veniturilor colectate ca venituri proprii în afara bugetului, unificarea bugetului autorităţilor bugetare la cheltuieli şi repartizarea pe programe fără divizare pe componente.

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 7 august curent (nr.199- 204) a fost publicată Legea nr. 142/2020 pentru modificarea Legii nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (în continuare - Legea nr 142/2020”).

Daca unul din fondatori este concomitent și director al întreprinderii, pentru acesta este achitată taxa pentru amenajarea teritoriului? În conformitate cu prevederile art.291 din Codul fiscal, obiectul impunerii îl constituie numărul mediu scriptic trimestrial al salariaților. Subiecţi ai impunerii pentru taxa pentru amenajarea teritoriului sunt persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător şi persoanele ce desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei, care dispun de bază impozabilă. Prin urmare, în cazul în care fondatorul entității este salariat al întreprinderii, va fi calculată și achitată taxa pentru menajarea teritorilui ca pentru oricare altă persoană salariată.

Casa Naţională de Asigurări Sociale precizează unele aspecte privind calcularea, achitarea şi declararea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii  aferente liber-profesioniştilor ce practică activitate în sectorul justiţiei, precum şi privind prestaţiile de asigurări sociale de care beneficiază această categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Liber-profesionist ce practică activitate în sectorul justiției este persoană care are înregistrată una din formele de organizare a activității prevăzute de lege de avocat, notar, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator. Liber-profesioniştii ce practică activitate în sectorul justiției după înregistrarea activităţii în conformitate cu legile speciale, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de contribuţii de asigurări sociale de stat la subdiviziunea teritorială a Casei Naţionale unde îşi au adresa juridică. 

Deseori în procesul de negocieri dintre persoanele fizice și juridice privind vânzarea-cumpărarea bunurilor, se negociază valoarea netă ce urmează a fi achitată persoanei fizice  de către entitate. Însă, odată cu intrarea documentelor justificative în contabilitatea entității, contabilii se confruntă cu dificultăți de genul: în contractul de vânzare-cumpărare, autentificat notarial, valoarea tranzacției nu include reținerile ce urmează a fi efectuate din aceste sume și virate la buget. În acest articol ne propunem să atragem atenția asupra modului de calcul al valorii ce urmează a fi reflectată în contractul de vânzare-cumpărare, modul de contabilizare a operațiunilor privind procurarea terenurilor de la persoane fizice și modul de reflectare a acestor tranzacții în dările de seamă.

Subiecţi ai impunerii la taxa pentru amenajarea teritoriului, conform prevederilor art. 290 lit. a) din Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997 (în vigoare din 01.01.2018), sunt persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător şi persoanele ce desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei, care dispun de bază impozabilă. Dacă la persoanele care desfășoară activitate independentă baza impozabilă lipsește, atunci ei nu sunt subiecți ai impunerii la taxa pentru amenajarea teritoriului.

În perioada 2 noiembrie 2020 – 27 ianuarie 2021, Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA), în cadrul celui de al III-lea apel, recepţionează  cererile de solicitare a subvențiilor în avans pentru îmbunătăţirea nivelului de trai şi de muncă în mediul rural, destinate perfecționării şi dezvoltării infrastructurii publice rurale.   După cum anunță AIPA, anual vor fi subvenționate trei măsuri noi pe segmentul dezvoltării rurale din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (Fond). Pentru fiecare dintre măsurile menționate alocația financiară anuală din Fond va constitui 5%, ceea ce reprezintă circa 50 mil. lei.

Stimați cititori, anunțăm că în curând va ieși de sub tipar o nouă ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md”. În nr. 4(59) venim cu o serie de articole în care, cu siguranță, veți găsi răspunsuri la întrebările cu care vă confruntați, inclusiv la unele situații ce au apărut în activitățile Dvs. ca urmare a declarării stării de urgență în legătură cu pandemia COVID-19. Totodată, începând cu această ediție, în „monitorul fiscal FISC.md” veți putea citi articole ce țin de legislația muncii, într-o rubrică dedicată exclusiv acestui domeniu. Astfel, în numărul din iunie vă propunem următoarele trei articole elaborate de autorul nostru Olga Donciu:

În acest articol vom răspunde la întrebarea care dintre ele reprezintă export de servicii și oferă dreptul la restituirea TVA.   Aprecierea unui anumit serviciu drept export de servicii este important în contextul aprecierii livrărilor ca fiind scutite de TVA cu drept de deducere și în situațiile în care este solicitată restituirea TVA din buget aferent acestor livrări.   Conform prevederilor art.104 lit.a) din Codul fiscal (CF), se scutesc de TVA cu drept de deducere  mărfurile și serviciile pentru export. Export de servicii, potrivit art.93 pct.11 din CF, reprezintă prestare de către persoane juridice şi fizice rezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice nerezidente ale RM de servicii al căror loc de livrare nu este RM.

Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la bugetul public național (BPN) în primele trei luni ale anului 2020 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2019, cu 4,8 %, anunță SFS. Astfel, în perioada de referință au fost înregistrate încasări în sumă de 9,8 miliarde lei. În raport cu perioada similară a anului precedent, s-a înregistrat o creștere de 448,5 milioane lei.

În contextul creșterii semnificative a cererii de produse în mediul online, o bună parte din producători s-au orientat spre mediul online, doar că aceștia plasează comenzile fără a furniza informații elementare pentru consumatori, în eventualitatea necorespunderii produselor livrate sau neconformităților. În acest sens, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței recomandă producătorilor locali și furnizorilor să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale consumatorilor privind oferirea informaţiilor complete și corecte privind produsele.

La 30 martie a.c., Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” a marcat 10 ani de la fondare. Despre succesele obținute către acest jubileu discutăm cu directorul, dna Rodica Musteața-Staci.  - Pentru o revistă de specialitate în domeniile fiscal și contabil, cum e „Monitorul Fiscal FISC.MD”, 10 ani de activitate înseamnă mult sau puțin?

Ca urmare a continuării răspândirii pe teritoriul țării noastre a infecției cu COVID-19 și a creșterii numărului total al cazurilor confirmate, Guvernul a decis extinderea interdicției exportului unor mărfuri. Astfel, până la 30 iunie 2020 inclusiv, este interzis exportul din Republica Moldova: a măştilor medicale (pozițiile tarifare 630790, 481890)mănuşilor medicale (pozițiile tarifare 401511, 401519)a produselor biocide (dezinfectanţi medicali), incluse în Registrul naţional al produselor biocide şi în Registrul de stat al dispozitivelor medicale (poziția tarifară 3808).