Companiile din Europa de Est se confruntă cu perspectiva diminuării profiturilor în condițiile în care modelul lor de business, bazat pe mâna de lucru ieftină și abundentă, este restructurat din temelii. În Polonia, cea mai mare economie din regiune, rata șomajului este la cel mai scăzut nivel de după 1991, iar peste două mil. de polonezi lucrează peste hotare, ceea ce forțează companiile să ofere salarii mai mari și să investească în programe de pregătire pentru tehnologiile de ultimă oră.

În trimestrul III al anului 2017 leul moldovenesc a devenit cea mai stabilă valută printre ţările CSI. Aceasta arată datele studiului departamentului analitic al Forex Club. Experţii menţionează că, în trimestrul trei, monedele naţionale ale ţărilor CSI au demonstrat o dinamică mixtă în raport cu dolarul SUA. Cel mai mult s-au apreciat leul moldovenesc, rubla rusească şi somul kirghiz. În acelaşi timp, cel mai activ s-au depreciat somul uzbek, tengeul kazah şi lariul georgian.

Desfășurarea activității de asigurare/reasigurare, cerințele prudențiale pentru societățile ce activează în domeniu, precum și competențele autorității de supraveghere vor fi reglementate prin Legea privind activitatea de asigurare și reasigurare, proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea acesteia fiind elaborat de Ministerul Finanțelor examinat în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor. Documentul transpune cadrul regulator la nivelul Uniunii Europene și vine cu noi abordări ce țin de statuarea managementului riscului, transformarea procesului de supraveghere dintr-unul reactiv într-un proces continuu, cooperarea între autoritățile competente, gestionarea crizelor, cerința de capital minim etc.

Astfel consideră experţii centrului Expert-Grup. Expertul Adrian Lupuşor a menţionat la conferinţa „Macro-2017: Moldova în 2030” că „pentru dezvoltarea proceselor progresive în domeniul social şi economic, autorităţile trebuie să urmeze cu exactitate politica declarată a reformelor”. Dialogul public-privat ar trebui să crească în permanenţă, pentru ca şi instituțiile de stat și sectorul privat să poată identifica în mod clar perspectivele reciproc avantajoase și să dezvolte în comun economia. Pentru a spori încrederea cetățenilor republicii, autorităţile trebuie să desfăşoare cât mai eficient posibil trei reforme – a educației, justiției și sănătăţii, a evidenţiat expertul.

Redresarea economiei mondiale a întărit stabilitatea financiară globală, dar politica monetară relaxată și condițiile financiare în contextul inflației reduse sporesc riscurile pe termen mediu, a avertizat Fondul Monetar Internațional (FMI). Conform raportului privind stabilitatea financiară globală al FMI, riscurile au trecut de la bănci — care și-au întărit bilanțurile — la piețele financiare, în urma majorării prețurilor la active și a reducerii volatilității.

România rămâne statul membru al Uniunii Europene care înregistrează cel mai mare deficit de colectare de TVA, de 37,2%, aceasta traducându-se într-o sumă neâncasată de aproximativ 7,7 mld. euro, se arată într-un comunicat al PwC, care citează un studiu al Comisiei Europene. „Pentru a pune lucrurile în context, suma necolectată din TVA este mai mare decât alocările bugetare ale României în anul 2017 pentru educație, investiții în infrastructură sau sănătate”, declară Daniel Anghel, lider impozite și taxe indirecte PwC Europa Centrală și de Est.

Oamenii totdeauna au reticență față de schimbări, pentru că ele ne scot cumva din zona de confort și aduc o serie de provocări noi. Pe de altă parte, trebuie să ținem cont de faptul că orice schimbare înseamnă și o oportunitate. Pentru a elimina orice neclaritate legată de schimbările fiscale și contabile care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2020, Proactive organizează conferința în cadrul căreia vor fi analizate cele mai importante modificări din anul viitor ce îi vizează pe contabili. „MoldTax ’20: Conferința Națională pentru Contabili” va avea loc la 1 noiembrie, iar în calitate de speakeri sunt invitați oamenii-cheie din structurile de stat, precum și experți practicieni din domeniu, printre care:

În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.

Piața muncii din țara noastră este cotată, de instituțiile internaționale, ca fiind foarte slab dezvoltată. Republica Moldova ocupă ultimele locuri în majoritatea topurilor care vizează acest domeniu. Autoritățile cred că singura soluție este modificarea Codului muncii.

Studiu de caz. Andrei este fondatorul și administratorul la SRL „V”, genul de activitate al entității fiind livrarea vinului îmbuteliat în raza mun. Chișinău. La 10 ianuarie 2020, clientul SA „C” a plasat prin telefon comanda de 50 sticle, în sumă de 1500 lei. Andrei a livrat sticlele la 14 ianuarie 2020. Factura fiscală de recepție a sticlelor a fost semnată de Andrei în calitate de administrator al SRL „V” și administratorul SRL „C”. Nici până astăzi Andrei nu și-a primit banii. Care sunt procedurile legale pentru obținerea plății?

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor, ai Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecției Sociale şi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene au negociat, la 16 aprilie anul curent, proiectul Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (IDA) în vederea realizării proiectului de răspuns de urgență la COVID-19.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare Standard, care pot fi utile contabililor în funcție de specificul activității entității. La SNC „Costurile îndatorării”, prin modificarea pct.5, subpct.4), s-a concretizat nomenclatorul costurilor îndatorării. Aceste costuri vor include, suplimentar, diferenţele de curs valutar şi de sumă aferente dobânzilor privind împrumuturile.

Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale la export ar putea să nu fie percepută pentru mărfurile expediate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale a căror valoare nu depășeşte 1 000 euro. Prevederea se conține în proiectul Politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Astfel, se propune completarea notei anexei nr. 2 a Legii cu privire la tariful vamal cu o normă ce prevede scutirea de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a mărfurilor exportate prin trimiteri poștale a căror valoare nu va depăși suma indicată supra. Prevederea are ca scop reducerea la minimum a costurilor de export suportate de mediul de afaceri, precum și încurajarea comerțului online.

Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare continuă programele menite să ajute antreprenorii din Republica Moldova să-și dezvolte afacerile. Unul din acestea vine să ofere expertiză din partea consultanților locali și internaționali în domenii precum strategie, marketing, organizare, tehnologie, management al calității și financiar, eficiență energetică și mediu.

Prim-ministrul Republicii Moldova,Ion Chicu, a prezentat pe pagina sa de Facebook setul de măsuri de protecție ale persoanelor fizice și juridice în condițiile stării de urgență declarate în țară. Acțiunile au fost agreate cu autoritățile abilitate și vin să diminueze efectele negative asupra situației economice. În continuare oferim postarea prim-ministrului. Stimați prieteni, anunțasem anterior, că după prima serie de acțiuni întreprinse de Guvern, BNM și CNPF, pentru a susține cetățenii și businessul în această perioada dificilă, vom veni și cu alte măsuri necesare.

Primul centru național dedicat industriilor creative, Creative Hub, urmează să fie deschis la sfârșitul anului viitor și va oferi spațiu pentru coworking liberilor profesioniști, organizațiilor și întreprinderilor din domeniu. Pentru construirea acestuia a fost semnat un Memorandum de Înțelegere între Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Guvernul Suediei, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice (AMTAP) și Asociația Companiilor Creative din Moldova (COR).

Acest articol este destinat administratorilor și contabililor din sectorul organizațiilor non-guvernamentale (în continuare ONG), care nu au scopul obținerii profiturilor, dar înregistrează venituri din activități economice, efectuează import de servicii sau anumite procurări. Actualmente, Codul fiscal (CF) aprobat prin Legea nr. 1163-XIII din 24.04.1997 cu modificările ulterioare nu conține pentru organizațiile non-guvernamentale anumite prevederi sau facilități speciale aferente modului de înregistrare, declarare sau calculare a taxei pe valoarea adăugată (în continuare – TVA).

Actualul Regulament cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr. 974 în vigoare din noiembrie 2016, stabilește modul de determinare și declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al RM precum și procedura de control al corectitudinii determinării valorii în vamă. Urmare aprobării Regulamentului au fost oferite un șir de beneficii importatorilor, cum ar fi:

Extinderea relațiilor comercial-economice dintre Republica Moldova și Statele Unite ale Americii, precum și alte subiecte de interes comun au fost discutate de viceministrul Economiei și Infrastructurii, Vitalie Iurcu, în cadrul întrevederii cu adjunctul asistentului secretarului Trezoreriei SUA pentru Europa şi Eurasia, Elizabeth “Clay” Berry.

România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană. Ţările din UE au pierdut 137 de mld. euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA. Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare.