07
09 2017
425

Interviul oferit de Octavian Armaşu şi Sergiu Cioclea publicaţiei oficiale a FMI

Într-un interviu, guvernatorul băncii centrale a Moldovei, Sergiu Cioclea, și ministrul Finanțelor al Republicii Moldova, Octavian Armasu, au vorbit despre modul în care țara a depășit anii care au condus la programul FMI și despre sarcinile pe care le văd în continuare, înainte ca Republica Moldova să poată să stea din nou în picioare.

Economia moldovenească a trecut printr-un patch brut, dar sa îmbunătățit recent. Cum ați abordat cele mai mari provocări?

Octavian Armasu: Economia Moldovei a fost lovită din greu de o criză bancară aprinsă de o fraudă, urmată de un plan de salvare. Scandalul bancar a declanșat o criză politică care a durat aproape doi ani și a însemnat o pierdere a accesului la finanțare externă. În același timp, clasa politică și-a pierdut credibilitatea față de cetățeni.



Guvernul, preluând funcția în ianuarie 2016, nu avea decât o singură opțiune fezabilă: să restabilească încrederea partenerilor de dezvoltare externi și a propriilor cetățeni. Primul pas decisiv a fost acordul privind programul FMI, care vizează o reformă majoră a sectorului bancar. De asemenea, guvernul a inițiat câteva reforme structurale foarte importante și foarte necesare, cum ar fi reformarea sistemului de pensii și a administrației publice. Ne așteptăm ca aceste reforme să creeze baza pentru o stabilitate pe termen lung și o creștere economică durabilă.

Sergiu Cioclea: Într-adevăr, în urma fraudei bancare din 2014, restabilirea credibilității în fața cetățenilor moldoveni, a piețelor financiare și a partenerilor străini a fost, de departe, cea mai mare provocare. Și încă mai este nevoie de timp și efort, necesitând o recunoaștere fără compromis a tuturor deficiențelor care au condus la criza bancară, în primul rând, și un plan credibil de abordare a acestora.
Susținută de FMI, banca centrală a Moldovei a reușit să reducă inflația și să stabilizeze așteptările cursului de schimb valutar. Am luat măsuri rapide pentru stabilizarea sectorului bancar, am început să impunem noi reguli privind transparența acționarilor și responsabilitatea managementului și am promovat reforme legislative cheie, cum ar fi legislația privind recuperarea și soluționarea problemelor bancare, precum și reglementarea inspirată de Basel III.



Privind în perspectivă cinci ani, ce probleme vedeți ca inevitabile pentru ca creșterea să devină durabilă și permanentă?

Cioclea:Moldova suferă în mod considerabil din sectorul bancar subdezvoltat și din intermedierea financiară scăzută, care poate submina perspectivele economice pe termen lung și activitatea investițională. Pe de o parte, există o serie de economii semnificative, alimentate în mare măsură de munca remitențelor emigranților. Pe de altă parte, însă, activitatea de credit rămâne scăzută, limitată în special la marile corporații și la foarte puține companii mici și mijlocii și clienți de retail. Unul dintre obiectivele principale ale reformei bancare a Moldovei este de a repara acest lucru prin reorientarea băncilor spre rolul lor principal: transformarea bazei de depozite mari în credite sănătoase în economie. Banca centrală a Moldovei dorește să accelereze acest proces prin atragerea investitorilor strategici internaționali în sectorul bancar. În acest sens,

Armasu: Dincolo de problema principală a sistemului bancar stabil, este nevoie să se îmbunătățească climatul de afaceri. Accesul pe piața UE prin intermediul unui acord de comerț liber în 2014 a creat o mulțime de oportunități pentru companiile moldovenești, pentru investitorii interni și străini.

Acum trebuie să lucrăm la îmbunătățirea modului în care autoritățile se ocupă de afaceri, pentru a face investitorii să se simtă mai confortabil. Aceasta înseamnă o mai bună administrare fiscală și vamală, o birocrație redusă și o abordare favorabilă afacerilor la inspecțiile de stat.

O problemă foarte importantă este dezvoltarea capitalului uman și reforma sistemului educațional, domenii în care Moldova poate dezvolta avantaje competitive pe termen lung. O altă sarcină importantă este reforma sistemului de justiție și lupta împotriva corupției.

Cum poate fi consolidată acțiunea anticorupție în țara dvs.?

Armasu: Lupta împotriva corupției necesită în primul rând voință politică. Dar chiar și acest lucru nu este suficient de departe atunci când instituțiile statului sunt slabe, ceea ce reprezintă problema fundamentală cu care se confruntă Moldova. Atunci când administrația de stat este mare și ineficientă, iar funcționarii publici sunt insuficient remunerați, instituțiile nu pot juca rolul lor în impunerea statului de drept, protejând cetățenii și proprietatea lor. Se face foarte dificilă eradicarea corupției. Acesta este motivul pentru care principala prioritate a acestui guvern este reforma administrației publice, unde se abordează principalele puncte slabe ale instituțiilor statului moldovenesc, din care apar multe alte probleme. Aceasta este abordarea fundamentală a luptei împotriva corupției în Moldova.

Cioclea: Din perspectiva băncii centrale, o mai mare transparență în sectorul bancar, o bună implementare a politicilor de combatere a spălării banilor și a cunoașterii clienților, precum și a reglementărilor de supraveghere sunt instrumente puternice pentru obținerea unei transparențe mai mari în economie și societatea în general.

Este de la sine înțeles că o astfel de transparență promovează în cele din urmă o formă de «democrație economică», în care întreprinderile au acces la finanțare pe baza planurilor lor de afaceri și a profilurilor de risc, și nu pe posibilele lor afilități politice.

În calitatea mea de guvernator, am asigurat din partea parlamentului Republicii Moldova numirea a doi tehnocrați în funcția de viceguvernatori, ceea ce a făcut ca consiliul executiv al băncii centrale să fie complet independent de partidele politice.
De asemenea, ne străduim să promovăm sistemele de plăți fără numerar care vor contribui la creșterea responsabilității și urmăririi fluxurilor financiare.

Ați lucrat cu FMI timp de aproape un an în cadrul unui program. Care sunt primele tale experiente?

Armasu: Moldova a avut cinci guverne de la izbucnirea crizei bancare din noiembrie 2014. Societatea sa este extrem de divizată și foarte sceptică în legătură cu orice reformă, bazată pe experiența trecută. Într-o astfel de societate dezorientată, atât autoritățile, cât și opinia publică au avut o mare încredere în sfaturile și competențele tehnice ale FMI. Programul a contribuit la depolitizarea agendei de reformă economică și a condus la adoptarea unor măsuri importante și a unei legislații foarte necesare.

Cioclea: Vin dintr-o bancă internațională de investiții, unde îmi mărturisesc că am păstrat o viziune clichică asupra "încetinirii și greutății" FMI. Prin urmare, am fost uimit să văd cât de repede a răspuns cererii de ajutor a autorităților moldovenești. Am avut prima noastră întâlnire cu FMI la Washington la sfârșitul lunii aprilie 2016. FMI a trimis imediat o echipă în Moldova în mai 2016, urmată de o altă misiune, cu mandatul de a negocia un acord la nivel de personal cu un program în iulie 2017. Programul FMI a fost aprobat la 7 noiembrie 2016. Nu este necesar să spun că viteza excepțională de răspuns a FMI a împiedicat Moldova să sufere de probleme financiare grave în 2016. În plus, am fost impresionată de experiența profundă a economiștilor FMI și, discutarea celor mai potrivite soluții.

via | www.imf.org

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.