”Vom întreprinde măsuri concrete pentru a combate fenomenul „salariului în plic” și a „muncii la negru”, perfecționarea cadrului legal și calcularea corectă a coeficientului salariului oficial, pentru ca cetățeanul să poată beneficia de salarii și pensii asigurate. De asemenea, în acest scop trebuie promovate și mediatizate modificările legislative, organizate campanii de sensibilizare a angajatorilor în vederea respectării legislației și asigurării dreptului echitabil la muncă. La fel, trebuie efectuate controale interne pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă. Toate aceste acțiuni vor contribui la combaterea economiei tenebre și a muncii informale”. (Comisia națională pentru consultări și negocieri colective). Începând cu 1 octombrie 2018 și până la 25 decembrie 2018, SFS va efectua controale fiscale la 100 de agenţi economici cu risc sporit de utilizare a muncii nedeclarate sau subdeclarate selectaţi din toate domeniile de activitate economică ale Republicii Moldova (agricultură, comerţ, producerea şi comercializarea produselor de panificare şi patiserie, construcţie, producerea betonului, hârtiei, prestarea serviciilor curăţenie). În acest context, ne-am pus ca scop să reamintim contribuabililor, în special celor cu statut de angajator, despre obligațiile de ordin general prevăzute de legislația în vigoare, nerespectarea cărora impune aplicarea măsurilor de rigoare. Reglementarea raporturilor de muncă şi a altor raporturi legate nemijlocit de acestea sunt stipulate în diverse acte legislative și normative. Prevederile Codului muncii al RM nr. 154 din 28 martie 2003 (în continuare CM), reglementează totalitatea raporturilor individuale şi colective de muncă, controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, jurisdicţia muncii, precum şi alte raporturi legate de relațiile de muncă între salariat și angajat. Conform prevederilor art.7 din Legii salarizării nr. 847 din 14 februarie 2002, (în continuare – Legea nr.847) organizarea salarizării se efectuează în baza:

• legilor şi hotărârilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărârilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi altor acte normative privind salarizarea;
• convenţiei colective la nivel naţional;
• convenţiei colective la nivel ramural;
• contractului colectiv de muncă la nivel de unitate;
• contractului individual de muncă.

Înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii, iar angajatorul se obligă să-i asigure condiţiile de muncă prevăzute de CM și alte acte normative, precum şi să achite la timp şi integral salariul, este denumită contract individual de muncă (art.45 din CM). Prevederile Legii nr. 847 stipulează că statul reglementează retribuirea muncii salariaţilor din unităţi, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, prin stabilirea mărimii salariului minim pe ţară, cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real (art.11), iar cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real se stabileşte de Guvern (art.12 din Legea menționată). Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 165 din 9 martie 2010, începând cu 1 mai 2018, cuantumul minim al salariului constituie 15,44 lei pe oră, sau 2610 lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună (pentru perioada 1 mai 2017 - 30 aprilie 2018 acesta a constituit 14,09 lei pe oră, sau 2380 de lei pe lună). Totodată, pct.2 din Hotărâre stabilește că, în cazul aplicării de către unităţi a sistemului tarifar de salarizare sau în cazul aplicării sistemului netarifar de salarizare, cuantumul lunar total al salariului unui angajat nu poate fi mai mic decât cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real. La încheierea contractului individual de muncă, angajatorul este obligat să informeze salariatul despre condiţiile salarizării (mărimea salariului, forma salarizării, modul de calculare, periodicitatea şi locul achitării salariului, reţineri) (art.27 alin.(2) din Legea nr. 847). Unităţile efectuează plata salariilor către salariaţi în mod prioritar faţă de alte plăţi, virând, concomitent, cotele de asigurare socială de stat obligatorie (art.28 alin.(1) din Legea nr. 847). Totodată, angajatorul este obligat, conform prevederilor art.30 alin.(1) din Legea nr. 847, să plătească salariul periodic, nemijlocit salariatului sau persoanei împuternicite de către acesta, în baza unei procuri autentificate, în zilele de lucru stabilite în contractul colectiv de muncă sau în contractul individual de muncă, dar:

1. nu mai rar decât de două ori pe lună – pentru salariaţii remuneraţi pe unitate de timp sau în acord;
2. nu mai rar decât o dată pe lună – pentru salariaţii remuneraţi în baza salariilor lunare ale funcţiei.

În fiecare caz în parte, angajatorul este obligat să informeze în scris salariatul despre suma totală a salariului, reţinerile efectuate, indicând mărimea şi cauzele reţinerilor, suma ce i se cuvine să o primească, precum şi să asigure înscrierile respective în registrele contabile (art.30 alin.(2) din Legea nr. 847). Impunerea fiscală a salariului se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare (art.31 alin.(3) din Legea nr. 847). În sistemul public sunt asigurate, obligatoriu, prin efectul Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489 din 08.07.1999, persoanele care desfăşoară activitate pe bază de contract individual de muncă, precum și alte persoane, stabilite conform art.4 din Legea menționată. Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale datorate de asiguraţii angajaţi cu contract individual de muncă şi de angajatorul acestora se fac lunar de către angajator, cu excepțiile stipulate la alin.(2)-(4) din art.20 din Legea nr. 489. Contribuţia individuală de asigurări sociale datorată de asiguraţii cu contract individual de muncă se reţine şi se virează lunar de către angajator la bugetul asigurărilor sociale de stat (art.25 din Legea nr. 489). În sensul stingerii obligaţiilor la BASS, prevederile art.30 din Legea nr. 489 stabilesc că noţiunile utilizate în legislaţia fiscală semnifică:

• obligaţie fiscală - contribuţiile de asigurare socială de stat, alte sume impuse spre plată contribuabililor în bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi sumele majorărilor de întârziere (penalităţilor) şi amenzilor aplicate pentru încălcarea legislaţiei care stabileşte aceste obligaţii;
• contribuabil - persoana care, conform legislaţiei, este obligată să calculeze şi/sau să achite, să reţină sau să perceapă de la altă persoană şi să achite sumele respective la bugetul asigurărilor sociale de stat;
• restanţă - suma pe care contribuabilul era obligat să o plătească la bugetul asigurărilor sociale de stat, majorările de întârziere (penalităţile) şi/ sau amenzile pe care nu le-a plătit în termen.

Plătitorii contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv angajatorii, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare, sunt obligaţi să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, declaraţia privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor conform termenelor stabilite în art.5 din Legea nr. 489. Instrucțiunile privind modul de întocmire și de prezentare a declarațiilor se aprobă de Ministerul Finanțelor. Plătitorii contribuţiilor sunt persoanele fizice și juridice indicate în art.17 din Legea menționată. Cotele de contribuţii de asigurări sociale se aprobă anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Astfel, conform anexei nr.3 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 281 din 15.12.2017, sunt stabilite categoriile de plătitori și de asigurați, tarifele contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, baza de calcul a acestora și termenele de virare la BASS, precum și tipurile prestațiilor sociale asigurate. Obligația plătitorilor de contribuţii de a calcula și vira în mărimea cuvenită şi în termenele stabilite a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la BASS, aferente salariilor calculate şi altor recompense este prevăzută la art.6 din Legea nr. 281. Obligativitatea prezentării Declarației privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor sunt parte componentă a dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate este prevăzută și în Legea nr. 281 (art.9). Cu privire la prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală menționăm că, conform prevederilor art.3 din Legea nr. 1593 din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, aceasta este o sumă fixă sau contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense, pe care asiguratul este obligat să o plătească asigurătorului pentru preluarea riscului persoanei asigurate conform legislaţiei. Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a persoanelor angajate se efectuează din contul mijloacelor angajatorilor şi ale salariaţilor (art.5 alin.(2) din Legea nr. 1585 din 27.02.1998). Conform art.4 alin (3) din Legea nr. 1585 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, asigurat pentru persoanele angajate (salariaţi) este angajatorul. Mărimile primelor de asigurare în formă de sumă fixă şi în formă de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense se stabilesc anual în legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Prima respectivă, calculată pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr. 1 din Legea nr. 1593, se stabileşte la 9,0% (câte 4,5% pentru fiecare categorie de plătitori) (art.4 alin.(1) din Legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2018 nr. 280 din 15.12.2017). Categoriile de plătitori prevăzute la pct. 1 şi 3 din anexa nr. 1 din Legea nr. 1585, care au obligaţii privind achitarea primelor în perioada de gestiune, prezintă lunar Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii imediat următoare lunii de gestiune, darea de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reținute și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate, conform modelului aprobat de Ministerul Finanțelor. Totodată, categoriile respective de plătitori sunt obligate, până la data de 25 a lunii următoare celei de gestiune, în care au fost efectuate plățile, să vireze (achite) la contul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în volum deplin, calculate în conformitate cu prevederile legii în vigoare. Evidenţa şi controlul corectitudinii calculării şi a virării în termen în fondurile obligatorii de asistență medicală a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în cotă procentuală la salariu şi la alte recompense, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală incluse în componența impozitului unic prevăzut de Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, precum şi încasarea penalităţilor şi aplicarea sancţiunilor financiare se efectuează de către Serviciul Fiscal de Stat. Totodată, pentru neonorarea în termen a obligațiilor, Serviciul Fiscal de Stat percepe aceste plăți în modul stabilit pentru executarea silită a obligaţiei fiscale (art.17 alin.(1) și (2) din Legea nr. 1593). Modul de calculare, reţinere şi achitare la buget a impozitului pe venit reţinut din salariu şi din alte plăţi este prevăzut de Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/ sau efectuarea de lucrări, aprobat la Hotărârea Guvernului nr.697 din 22 august 2014. Prevederile pct.4 din Regulament stipulează că patronul care plăteşte angajatului salariu (inclusiv prime şi facilităţi) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deducerile la care are dreptul acesta, să reţină din aceste plăţi și să transfere la buget un impozit conform modului stabilit. Impozitul pe venit se calculează şi se reţine de către patron la momentul îndreptării venitului impozabil spre plată, determinat ca diferenţa dintre venitul obţinut de angajat sub formă de salarii (inclusiv prime, facilităţi etc.) şi suma deducerilor permise de legislație (prime de asigurări obligatorii de asistenţă medicală şi contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii), precum și a scutirilor la care are dreptul angajatul, conform legislației fiscale (pct.36 din Regulament). Impozitul pe venit aferent venitului salarial al angajaților rezidentului parcului pentru tehnologia informației este inclus în impozitul unic datorat de rezidentul parcului și, respectiv, nu generează obligații adiționale de calculare, reținere, achitare și raportare pentru rezidentul parcului. Cota impozitului pe venit este stabilită la art.15 lit. a) din Codul fiscal, care stabileşte că, pentru persoane fizice, întreprinzători individuali şi medicii de familie titulari ai practicii, care exercită activitate profesională independentă – în mărime de 12% din venitul anual impozabil (Legea nr.178 din 26.07.2018, în vigoare 01.10.2018), iar pentru perioada de până la 01.10.2018, pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali, în mărime de: 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 33000 lei și 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 33000 lei. În scopul determinării impozitului pe venit din toate sursele de venit impozabile, patronul completează pentru fiecare angajat fişa personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi a altor plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului pe anul gestionar, precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi de la începutul fiecărui an fiscal, sau, în cazul în care persoana fizică s-a angajat la serviciu pe parcursul anului fiscal, de la data angajării (modelul fișei - anexa nr.8 la Regulament). Achitarea impozitelor reţinute la sursa de plată, precum şi prezentarea către SFS şi contribuabili a documentelor privind plăţile şi/ sau impozitele, se efectuează conform prevederilor art.92 din CF. Modelele formularelor dărilor de seamă prin care se declară obligațiile aferente impozitului pe venit reținut la sursa de plată, informația ce confirmă veniturile achitate în folosul contribuabililor și impozitul pe venit reținut, precum și modul de completare a acestora, se aprobă de către Ministerul Finanțelor. Totodată, prevederile Legii contabilității nr. 113 din 27.04.2007, stipulează că:

• răspunderea pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară revine conducerii, proprietarului, partenerilor, conducătorului entităţii, în funcție de forma organizatorico-juridică a entității (art.13 alin. (1));
• faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare şi centralizatoare.Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării operaţiunii, iar dacă aceasta este imposibil - nemijlocit după efectuarea operaţiunii sau după producerea evenimentului (art.19);
• datele din documentele primare şi centralizatoare se înregistrează, se acumulează şi se prelucrează în registrele contabile (art.23 alin.(1));
• răspunderea pentru organizarea păstrării şi integritatea documentelor contabile o poartă conducătorul entităţii (art.43 alin.(3)).

Prevederile art. 44 din Lega nr.113 stipulează că, persoanele vinovate de încălcarea legi menționate, care se eschivează de la ţinerea contabilităţii, aplică incorect standardele de contabilitate, precum şi cele care falsifică premeditat documentele primare, registrele contabile, situaţiile financiare şi rapoartelor anuale, sînt trase la răspundere disciplinară, materială, administrativă sau penală, după caz, conform legislaţiei. În conformitate cu drepturile prevăzute la art.134 din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare CF), Serviciul Fiscal de Stat şi funcţionarii fiscali, în cadrul acţiunilor de exercitare a funcţiei, au dreptul să ceară şi să primească gratuit de la orice persoană informaţii, date, documente necesare pentru exercitarea atribuţiilor în limitele funcţiei, cu excepţia informaţiilor care constituie secret de stat, precum şi copiile de pe ele, dacă acestea se anexează la actul de control, să ceară explicaţiile şi informaţiile de rigoare asupra problemelor identificate în procesul exercitării atribuţiilor, să utilizeze metode şi surse directe şi indirecte la estimarea obiectelor impozabile şi la calcularea impozitelor şi taxelor, să întreprindă alte acţiuni prevăzute de legislaţia fiscală. Metodele şi sursele indirecte de estimare a sumei obligaţiei fiscale prevăzute la art.225 din CF pot fi utilizate în cadrul controlului fiscal, pentru a determina corectitudinea calculării sumei obligaţiei fiscale, în cazul în care în timpul controlului sumele impozitelor şi taxelor care urmau să fie vărsate la buget nu pot fi determinate din lipsă de contabilitate ori din cauza ţinerii neconforme a acesteia, dacă contribuabilul (reprezentantul acestuia) sau persoana cu funcţie de răspundere nu prezintă, în totalitate sau în parte, documentele de evidenţă şi/sau dările de seamă fiscale (art.189 din CF) la determinarea cuantumului contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (art.9 alin.(9) din Legea nr.281/15.12.2017). Conform prevederilor art.129 pct.6) din CF, obligaţie fiscală este obligaţie a contribuabilului de a plăti la buget o anumită sumă ca impozit, taxă, prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii stabilite în cotă procentuală, majorare de întîrziere (penalitate) şi/sau amendă. Astfel, în cadrul controlului fiscal, la verificarea compartimentului corectitudinii calculării și reținerii obligațiilor fiscale aferente plăților salariale, atât prin metoda verificării directe cât și prin metode și surse indirecte, urmează a fi verificată mărimea fondului de retribuire a muncii, impozitul pe venit reținut din plățile salariale, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, contribuțiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii, primele de asigurări obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense, achitate de angajatori și angajați. Prevederile art.5 alin.(1) din Legea nr. 847, stipulează că, sursa de plată a salariului pentru angajaţii din sectorul real o constituie o parte din venitul obţinut din activitatea economică a unităţii. Astfel, constatarea faptului diminuării sau tăinuirea fondului de salarizare şi altor recompense, dar și nedeclararea sau diminuarea obligațiilor fiscale aferente plăților salariale, generează riscul privind neonorarea obligațiunii privind declararea venitul obţinut din activitatea întreprinderii. Pentru încălcările menționate privind neonorarea obligațiunilor la calcularea și reținerea obligațiilor fiscale aferente plăților salariale, legislația în vigoare prevede o serie de sancțiuni. Până la modificările punerea în aplicare din 1 octombrie 2018 a prevederilor Legii nr. 178 din 26.07.2018 cu privire la modificarea unor acte legislative, legislația stabilea anumite sancțiuni pentru neonorarea obligațiunilor fiscale la calcularea și reținerea obligațiilor fiscale aferente plăților salariale, care au suferit modificări începând cu 1 octombrie 2018. Deoarece prevederile art.73 alin.(4) din Legea nr.100 din 22.12.2017 Cu privire la actele normative prevede că au efect retroactiv doar actele normative prin care se stabilesc sancţiuni mai blânde, pentru perioada de până la 1 octombrie curent pentru încălcările admise anterior perioadei menționate, dar constatate după intrarea în vigoare a acestora, se vor aplica sancțiunile mai blânde.

Tabela amenzilor/penalităților aplicate de Serviciul Fiscal de Stat privind neonorarea obligațiunilor fiscale la calcularea și reținerea obligațiilor fiscale aferente plăților salariale

Actul legislativ	Articolul, alineatul, etc.	În vigoare până la 01.10.2018	În vigoare din 01.10.2018
Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 281 din  15.12.2017:	art.9 alin.(3)	Neplata în termen a contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii atrage calcularea unei majorări de întârziere de 0,1% din suma datoriei pentru  fiecare zi de întârziere, inclusiv pentru ziua de transfer al sumei datorate, cu excepția cazurilor prevăzute de Lege	Neplata în termen a contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii atrage calcularea unei majorări de întârziere de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere, inclusiv pentru ziua de transfer al sumei datorate, cu excepția cazurilor prevăzute de Lege
	art. 9 alin.(6)	Diminuarea cuantumului contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii stabilite în sumă fixă se sancţionează cu o amendă  egală cu suma cu care a fost diminuat cuantumul	Diminuarea cuantumului contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii stabilite în sumă fixă se sancţionează cu o amendă egală cu suma cu care a fost diminuat cuantumul
	art. 9 alin.(7)	Diminuarea cuantumului contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii prin neprezentarea declaraţiei privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii sau prin prezentarea unei  declaraţii ce conţine informaţii ori date neveridice, precum şi neachitarea contribuţiilor se sancţionează cu o amendă de 5% din suma cu care a fost diminuat cuantumul	diminuarea cuantumului contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, stabilite în cotă procentuală, prin neprezentarea sau prezentarea către Serviciul Fiscal de Stat a unei dări de seamă fiscale cu informații sau date neveridice atrage răspunderea contribuabililor  conform titlului V din Codul fiscal *
	art.9 alin.(8)	Diminuarea sau tăinuirea fondului de salarizare şi altor recompense la care urmau să fie calculate contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii se sancţionează cu o amendă egală cu suma dublă a contribuţiilor calculate la suma  cu care au fost diminuate sau tăinuite fondul de salarizare şi alte recompense.	abrogat
	art.9 alin.(10)	Pe lângă amenda aplicată conform alin. (6),(7) şi (8), de la plătitori se va percepe suma cu care au fost diminuate contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii ** ori suma contribuţiilor de asigurărisociale de stat obligatorii calculate la suma cu care a fost diminuată baza de calcul ***şi se vor calcula majorări de întârziere pentru nevirarea în termen la bugetul asigurărilor sociale de stat a sumei respective conform art. 9 alin.(3)	Pe lângă amenda aplicată conform alin. (6), și (7), de la plătitori se va percepe suma cu care au fost diminuate contribuţiile de asigurări sociale destat obligatorii ** ori suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate la suma cu care a fost diminuată baza de calcul ***  şi se vor calcula majorări de întârziere pentru nevirarea în termen la bugetul asigurărilor sociale de stat a sumei respective conform art. 9 alin.(3)
Legea nr. 1593 din  26.12.2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală	art.29 alin. (1)	Diminuarea cuantumului primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se sancţionează cu o amendă egală cu suma diminuării	Diminuarea cuantumului primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală prin neprezentarea sau  prezentarea către Serviciul Fiscal de Stat a unei dări de seamă fiscale cu informații sau date neveridice atrage răspunderea contribuabililor conform titlului V din Codul fiscal *
	art.29 alin. (2)	Diminuarea sau tăinuirea fondului de retribuire a muncii şi a altor recompense, din care urmau să fie calculate prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, se sancţionează cu o amendă în mărimea sumei primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, calculate din suma  diminuării sau tăinuirii.	abrogat
	art.29 alin. (3)	Pe lângă amenda aplicată conform alin.(1) şi (2), de la plătitori se va percepe suma primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, calculată din suma cu care a fost diminuat fondul de retribuire a muncii şi alte recompense *** ori din suma cu care au fost diminuate primele de asigurare obligatorie deasistenţă medicală **,şi se va calcula penalitate pentru nevirarea în termen a acestei sume la contulCompaniei Naţionale de Asigurări în Medicină.	Pe lângă amenda aplicată conform alin.(1),  de la plătitori se va percepe suma primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală,  calculată din suma cu care a fost diminuat fondul de retribuire a muncii şi alte recompense *** ori suma cu care au fost diminuate primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală **şi se va calcula penalitate pentru nevirarea în termen a acestei sume la contul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină
	art.30 alin. (1)	Neachitarea în termen a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală atrage după sine calcularea unei penalităţi în mărime de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere.	Neachitarea în termen a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală atrage după sine calcularea unei penalităţi în mărime de 0,1%  din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere.
Codul fiscal nr. 1163-XIII  din 24.04.1997 (Titlul V)*	art.260	alin. (1) Neprezentarea dării de seamă fiscale se  sancţionează cu o amendă în mărime de 1000 lei pentru fiecare dare de seamă fiscală neprezentată, dar nu mai mult de 10000 lei pentru toate dările de seamă fiscale neprezentate. alin. (2) Prezentarea tardivă a dării de seamă fiscale se sancţionează cu o amendă în mărime de 200 lei pentru fiecare dare de seamă fiscală  prezentată tardiv, dar nu mai mult de 2000 lei pentru toate dările de seamă fiscale prezentate tardiv. alin. (3) Prezentarea dării de seamă fiscale care conţine  informaţie neautentică se sancţionează cu o amendă în mărime de 1000 lei pentru fiecare dare de seamăfiscală prezentată care conţine informaţie neautentică, dar nu mai mult de 7000 lei pentru toate dările de seamă fiscale prezentate care conţin informaţii neautentice.	alin.(1) Nerespectarea modului de întocmire şi de prezentare a dării de seamă fiscale se sancţionează cu o amendă de la 200 la 400 de lei pentru fiecare dare de seamă fiscală, dar nu mai mult de 2000 de lei pentru toate dările de seamă fiscale, aplicată contribuabililor specificaţi la art.232 lit.b),  şi cu amendă de la 500 la 1000 de lei pentru fiecare dare de seamă fiscală, dar nu mai mult de 10000 de lei pentru toate dările de seamă fiscale, aplicată contribuabililor specificaţi la art.232 lit.a) şi c). alin.(2)-(3) abrogat.
	art.261 alin.(4)	Diminuarea impozitelor, taxelor prin prezentarea către Serviciul Fiscal de Stat a unei dări de seamă fiscale cu informaţii sau date neveridice se sancţionează cu amendă egală cu 30% din suma diminuării.	Diminuarea impozitelor, a taxelor, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii prin prezentarea către Serviciul Fiscal de Stat a unei dări de seamă fiscale cu informaţii sau date neveridice se sancţionează cu amendă de la 20% la 30% din suma diminuată
	art.261 alin.(5)	Eschivarea de la calculul şi de la plata impozitelor, taxelor se sancţionează cu o amendă în mărimea impozitului, taxei nedeclarate	Eschivarea de la calculul şi de la plata impozitelor, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale  de stat obligatorii, stabilite în cotă procentuală, se sancţionează cu o amendă de la 80% la 100% din suma impozitelor, a taxelor, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii nedeclarate, stabilite în cotă procentuală

Alte detalii cu privire la modificările legislației privind aplicarea sancțiunilor prevăzute în Codul fiscal le puteți gasi în următoarele articole:

• Reforma fiscală: Efectuarea controlului, aplicarea amenzilor și penalităților. Partea I
• Reforma fiscală: Efectuarea controlului, aplicarea amenzilor și penalităților. Partea II