07
12 2017
134

Testarea la poligraf şi rezultatele ei nu sunt definitorii pentru cariera candidaților la ANI

Excluderea sintagmei ”anul fiscal” din art. 19 al Legii nr. 132 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (Legea nr.132) este propusă în scopul evitării interpretăriii că verificarea declarațiilor de averi și interese se face doar pentru un an fiscal și vizează doar această perioadă, precum și pentru a nu restrânge termenul de control a declarațiilor depuse.

Proiectul modificărilor şi completărilor Legii nr.132 este propus pentru dezbateri publice de către Ministerul Justiţiei. Eliminarea deficiențelor admise în procesul de elaborare și adoptare a pachetului de integritate, sporirea eficienței și impactului sistemului de declarare a averilor și intereselor sunt obiectivele proiectului. Urmare a adoptării, se aşteaptă reglementarea mai clară a etapelor de selecție și numire a conducerii şi inspectorilor ANI, revizuirea formularului declarației de avere și interese personale şi ajustarea cadrului normativ la prevederile Legii integrității.

Deficiențele au fost identificate atât de către angajații Autorităţii Naționale de Integritate, cât şi de reprezentanții Băncii Mondiale și ai societăţii civile.

Proiectul propus corespunde şi obiectivelor Programului de activitate a Guvernului pentru anii 2016-2018, care prevede, la prioritatea ”Combaterea corupției”, înlăturarea din legislaţia naţională a neconcordanțelor ce ţin de reglementarea conflictelor de interese, a restricțiilor și incompatibilităților pentru diferite categorii de agenți publici. Perfecționarea mecanismului de declarare a veniturilor și proprietăților, combaterea fenomenului de deținere a bunurilor prin intermediul persoanelor interpuse, introducerea mecanismului confiscării civile de asemenea se regăsesc printre obiectivele guvernării.

Reforma domeniului, realizată în anul 2016, a vizat excluderea formatului de organ colegial a CNI și transformarea acestuia în autoritate cu activitate permanentă, introducerea funcțiilor de inspectori de integritate cu oferirea garanțiilor de independență și competențe ce țin de inițierea controalelor și constatarea contravențiilor, compilarea procesului declarării averilor cu cel al intereselor personale prin completarea unui formular de declarație unitar.

Introducerea procedurii de declarare în format electronic, care va fi utilizată din ianuarie 2018, detalierea noțiunilor ce țin de procesul declarării, inclusiv introducerea noțiunii de ”persoană apropiată”, de asemenea vor contribui la perfecţionarea cadrului legislativ naţional.

Actualmente Legea nr.132 prevede, că depunerea declaraţiei de avere şi interese personale după expirarea termenului de depunere, în intervalul de timp cuprins între termenul de depunere (31 martie) şi data iniţierii controlului, se califică ca depunere tardivă a declaraţiei. Deoarece acest termen nu acoperă termenele pentru declarațiile de averi și interese care se depun la momentul angajării și eliberării din funcție, proiectul prevede excluderea sintagmei «31 martie».
De asemenea, pentru a a evita situațiile de impunitate a persoanelor care nu vor depune declarațiile de avere, în pofida somațiilor inspectorilor de integritate, se propune ca inspectorii să inițieze din oficiu controlul și să sesizeze organul de urmărire penală sau organul fiscal în vederea determinării existenței elementelor unei infracțiuni și/sau verificării respectării regimului fiscal.

Suplimentar, autorii proiectului consideră că în prezent legea este foarte permisivă și oferă declaranților dreptul de a rectifica declarațiile deja depuse. Pentru a evita potențiale abuzuri și interpretări neunivoce, odată cu inițierea controlului, persoana nu mai este în drept să intervină cu rectificări în declaraţie.

Proiectul prevede modificări ale legislaţiei ce ţin de corespunderea preşedintelui şi vicepreşedintelui ANI cerinţelor impise. Astfel, calitatea de fost colaborator operativ sau agent sub acoperire al serviciilor de informații, inclusiv informator al acestor servicii până în anul 1991, urmează a fi confirmată doar prin declarația pe proprie răspundere a candidatului, cu excluderea etapei de solicitare a informației de rigoare de la SIS. Suplimentar, testarea la poligraf şi rezultatele acestei testări nu sunt definitorii pentru cariera candidaților, fiind doar un criteriu suplimentar pentru evaluarea acestora.

În contradicţie sunt şi prevederile unei norme actuale că declarațiile inspectorilor ANI se verifică de CI, iar alteia — că verificarea acestora este efectuată în ordine generală, adică de colegi. Proiectul recomandă transferul acestei competențe în exclusivitate CI.

Reeşind din faptul că activitatea membrilor CI este neremunerată, dar implică acţiuni de documentare și pregătire pentru ședințe, elaborarea proiectelor de decizii, rapoarte şi acte normative necesare pentru buna funcționare, este propusă acordarea unei indemnizații în mărime de a 1/20 parte din salariul Președintelui ANI, ceea ce reprezintă circa 1000 lei per fiecare ședință, dar nu mai mult decât pentru 4 ședințe pe lună. Suma totală anuală a acestor indemnizaţii pentru cei 7 membri ai CI va constitui 336 mii lei. Alte cheltuieli din bugetul de stat acest proiect nu va necesita, se spune în nota informativă.

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.