Știri

Femeile din Moldova sunt remunerate cu circa 15% mai puțin decât bărbații

Femeile din Republica Moldova au câștigat în anul 2022, în medie, cu 15,5 % mai puțin decât bărbații, cu toate că în ultimul timp, cadrul legal ce se vizează diferența de gen de salarizare a fost îmbunătățit semnificativ, pentru a diminua discrepanța de salarizare dintre bărbați și femei. Cum ar trebui să revizuiască autoritățile cadrul legal și de politici pentru a combate inegalitățile de gen pe piața muncii și ce practici internaționale în acest sens am putea prelua – aceste subiecte au fost discutate în cadrul unei ședințe a Consiliului Național de Abilitare Economică și Egalitate de Gen, constituit pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

 

Femeile câștigă în medie cu 15,5% mai puțin decât bărbații, arată datele statistice

În primul rând, în cadrul ședinței a fost prezentat Raportul ”Diferențe de salarizare între femei și bărbați în Moldova: tendințe recente și recomandări de politici”, elaborat de Organizația Internațională a Muncii, în colaborare cu Biroul Național de Statistică, cu scopul de a oferi o actualizare statistică privind diferența de remunerare între femei și bărbați în Moldova.

 

Astfel, conform datelor statistice, femeilor le revin câștiguri salariale inferioare bărbaților în majoritatea activităților economice, în anul 2022, cele mai mari diferențe fiind înregistrate în domenii precum: informații și comunicații – cu 38,1% mai puțin; activități financiare și de asigurări – cu 32,5% mai puțin; sănătate și asistență socială – cu 22,4% (3213,6 lei) mai puțin. Totodată, femeilor le revin câștiguri salariale superioare bărbaților doar în: activități de servicii administrative și activități de servicii suport – cu 5,7% mai mult și în învățământ – cu 4,3%. Datele mai arată că ponderea femeilor în populaţia ocupată este mai mică în comparație cu cea a bărbaților (47,9% femei și 52,1% bărbați în anul 2020). Rata de ocupare a femeilor depinde de mai mulți factori, inclusiv de prezența copiilor cu vârsta mai mică de 16 ani. Însă aceste date pot fi discutabile dat fiind faptul că încă un procent destul de mare de femei muncesc în sectorul nonformal.

 

Carolina Bugaian, Vice-președinta Consiliului Național de Abilitare Economică și Egalitate de Gen: „Credem că femeile, dacă ar fi implicate cu adevărat în activitatea economică, ar asigura această creștere al PIB-ului pe care Republica Moldova duce lipsă pentru a fi cu adevărat membră UE. Știm cu toții că pentru a fi membră UE trebuie să avem un PIB de cel puțin 10%, în acest sens, studiile arară dacă am implica femeile în activitate, atunci ar fi un potențial de creștere de 8%. Chiar dacă sunt elaborate anumite studii, inclusiv cel prezentat astăzi, totuși multe femei nu sunt incluse, fiindcă nu fac parte din circuitul formal al economiei, deoarece prestează servicii fără a avea un contract de muncă fiind, lipsite de acea protecție socială de care au nevoie.

 

Pe de altă parte, experții susțin că avem un cadrul normativ bun în domeniul combaterii inegalității de gen, însă trebuie de îmbunătățit nivelul de aplicabilitate. Aici precizăm că prin Legea nr.107/2022, Codul muncii a fost completat cu noțiunile de muncă egală și muncă de valoare egală.

 

muncă egală – muncă prestată în cadrul acelorași funcții, conform acelorași cerințe educaționale, profesionale și în materie de formare, competențe (abilități), efort, răspundere, activitate desfășurată, natura sarcinilor implicate și condiții de muncă;

muncă de valoare egală – muncă prestată în cadrul funcțiilor sau pozițiilor diferite, dar care este considerată de valoare egală în baza acelorași cerințe educaționale, profesionale și în materie de formare, competențe (abilități), efort, răspundere, activitate desfășurată, natura sarcinilor implicate și condiții de muncă.

 

Ce urmează?

Reprezentanți ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale au anunțat că la etapa de consultări publice este plasat proiectul Ordinului MMPS cu privire la aprobarea Sistemului de evaluare și clasificare a funcțiilor prin prisma asigurării principiului plății egale pentru muncă egală și muncă de valoare egală. În baza acestui sistem va fi clară procedura de evaluare și clasificare de către angajatori a funcțiilor din cadrul unităților care le gestionează, precum și acțiunile concrete care urmează a fi realizate la fiecare etapă a procesului de evaluare și clasificare a funcțiilor. Sistemul va oferi un termen de implementare eșalonat de 2 ani până va fi aplicat de angajatori. Cu detalii despre acest proiect vom reveni. Totodată, referitor la bugetarea sensibilă la gen, reprezentanți din partea Ministerului Finanțelor au menționat că în cadrul procesului de elaborare a propunerilor de buget pentru anul 2025 și estimarea pentru anii 2026-20227, este prevăzută pilotarea exercițiului ce vizează includerea la etapa de subprogram pe cheltuieli a obiectivelor sensibile la gen de către două autorități – Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

 

Consiliului Național de Abilitare Economică și Egalitate de Gen a fost lansat în luna iunie curent pe platforma Consiliului Economic pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova și are ca scop să ofere expertiza necesară Guvernului în domeniul egalității de gen în afaceri.

 

 

author icon

Marina Căldare

Instituții:

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD" | Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru

240 vizualizări

Data publicării:

20 Septembrie /2024 07:58

Catalogul tematic

Noutăți | Contract individual de muncă | Codul muncii | Salarizare

Etichete:

Afacere | conditii de salarizare | femei | egalitate de gen

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon