Potrivit prevederilor art. 5 pct. 362) din Codul fiscal (CF), activitate profesională în sectorul justiţiei este activitatea permanentă desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către: avocat, avocat-sta¬giar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară, traducător/interpret autorizat. Persoanele ce desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei au stabilit un regim fiscal unic de impozitare cu impozitul pe venit a veniturilor obţinute din activităţile desfăşurate şi sunt scutite de TVA.

Importanţa termenelor procedurale este justificată prin faptul că acestea stabilesc regimul temporal optim pentru realizarea justiţiei: pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, iar pe de alta,contracarează urgența nejustificată a realizării drepturilor şi obligaţiilor procesuale. Termenele procedurale sunt o modalitate de ordonare a realizării acţiunilor procesuale, de asigurare a celerităţii înfăptuirii actului de justiţie şi de fortificare a securităţii raporturilor juridice.

În ultima perioadă tot mai multe companii îşi unesc eforturile şi activele pentru a penetra pe piaţă şi în scopul obţinerii unor beneficii suplimentare, fără a institui o formă organizătorico-juridică. Respectiv, în procesul activităţii acestora apar mai multe întrebări, iar la unele din ele vom oferi răspunsul astăzi.

Conform art. 243 Cod fiscal (CF), cazul de încălcare fiscală se examinează în prezenţa persoanei trase la răspundere pentru săvârşirea încălcării. Serviciul Fiscal de Stat (SFS) anunţă persoana în scris (prin citaţie) despre locul, data şi ora examinării cazului. Cazul de încălcare fiscală poate fi examinat în lipsa persoanei trase la răspundere pentru săvârşirea încălcării numai dacă există informaţii că a fost anunţată în modul stabilit despre locul, data şi ora examinării cazului şi dacă de la ea nu a parvenit un demers argumentat de a fi amânată examinarea.

Conform prevederilor Codului de procedură civilă, părțile în instanța de judecată își pot apăra drepturile și interesele ocrotite de lege, personal sau prin intermediul unui reprezentant. Reprezentarea judiciară este o instituție a dreptului procesual civil prin care o persoană îndeplinește în numele altei persoane acțiuni procesuale delegate în temeiul legii. Importanța participării reprezentantului în procesul civil se manifestă prin faptul că acesta contribuie la examinarea mai obiectivă și mai rapidă a pricinii, deoarece el dispune de cunoștințe profesionale în domeniu.

Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, stabileşte că profesia de avocat se exercită, la discreția fiecărui avocat, în una din următoarele forme: a) cabinet al avocatului; b) birou asociat de avocați.

Executorul judecătoresc este persoana fizică învestită de stat cu competența de a îndeplini activități de interes public prevăzute de Legea privind executorii judecătorești nr. 113 din 17 iunie 2010 și de alte legi. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat conform prevederilor art. 2 alin. (1) din legea nominalizată.