În conformitate cu prevederile statuate de art. 227 alin. (2) din Codul fiscal, stingerea obligaţiei fiscale poate fi garantată prin gaj legal, în conformitate cu legislaţia cu privire la gaj. Astfel, potrivit art. 454 din Codul Civil şi art. 1 din Legea cu privire la gaj nr. 449/2001, gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj.

„Controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislaţia fiscală într-o anumită perioadă sau în cîteva perioade fiscale” (Codul Fiscal, Titlul V, art. 214). Încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare poate fi produsă inconştient, drept consecinţă a unei interpretări subiective şi eronate a legislaţiei şi, repsectiv, aplicarea ei neconformă, şi în cazul dat este valabilă expresia – necunoaşterea legii nu exonerează de răspundere. În unele cazuri însă, încălcările respective sunt bine „planificate”, fiind parte componentă a unei strategii complexe privind stabilirea modalităţii de camuflare a surselor de venit, obiectelor impozabile. Oricare ar constitui motivul producerii încălcării, este binevenit de a cunoaşte iniţial răspunderea stabilită de către legiuitor pentru aceasta, astfel încît chiar dacă tentaţia de a purcede la careva ilegalităţi este destul de mare, de a stabili iniţial un raport între avantje şi consecinţe.

Согласно положениям Налогового кодекса, условия и порядок налогообложения операции по дарению предусмотрены статьей 42 «Дарение». Так, согласно части (1) данной статьи, лицо, преподнесшее какой-либо дар, рассматривается как лицо, продавшее подаренное им имущество по цене, являющейся наибольшей величиной из его скорректированного стоимостного базиса или его рыночной цены на момент дарения. Расчет скорректированного стоимостного базиса собственности на момент дарения осуществляется с учетом положений статьи 26 и в соответствии с частями (1) и (2) статьи 38 отдельно по каждому подаренному объекту.

Conform art. 227 din Codul fiscal, una din măsurile de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale este aplicarea sechestrului pe bunurile contribuabilului restanţier, care se face în temeiul unei hotărîri emise de conducerea organului fiscal pe un formular tipizat, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Procedura sechestrării bunurilor, ca modalitate de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale, este reglementată prin Ordinului IFPS nr. 295 din 08.06.2010 (Monitorul Oficial nr. 98-99/336 din 15.06.2010). Formularul Hotărîrii cu privire la asigurarea stingerii obligaţiei fiscale este aprobat prin anexa nr.1 la ordinul menţionat. Pentru efectuarea procedurii este competent organul fiscal, în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile imobile.

Pe piaţa locală primele automate pentru vînzări (automate de cafea, de regulă, second hand), dotate cu jetoniere, apar prin anul 2005. În instituţii, gări, staţii de autobuz şi aeroporturi, de rînd cu automatele de cafea, îşi fac apariţia şi alte automate de vînzări: automate de vînzări sucuri, băuturi răcoritoare, dulciuri, snack-uri etc. Dar şi în prezent predomină pe piaţă automatele de cafea dotate, de altfel, de acum cu cititoare (validatoare) de bancnote. Avantajul lor este că pot deservi, la orice oră şi fără costuri suplimentare, cererea pentru aceste produse. Care n-ar fi evoluţia tehnică a automatelor pentru vînzări, în vizorul fiscal întotdeauna vor fi sistemele de plată legate de numerar, carduri şi alte instrumente acceptate de acestea.

În adresa organelor fiscale sunt adresate multiple petiţii din partea persoanelor care sunt angajate de aşa numiţii transportatori, care informează despre sumele achitate zilnic patronilor. Însă, doar ajungînd la vîrsta de pensionare constată faptul că aceştia pe parcursul întregii activităţi în asemenea companii au fost înşelaţi, prin neplata contribuţiilor de asigurare socială de stat, şi, respectiv, lezarea drepturilor de a beneficia de o pensie cît de cît decentă. Din păcate, aceste petiţii sunt prezentate organelor de control post factum, examinarea cărora adesea se soldează cu rezultate nesemnificative. Suntem în situaţia cînd fiecare cetăţean poate să-şi procure o unitate de transport şi poate să înceapă a activa fără a avea o rută concretă şi un orar de lucru. Zilnic, pe traseele republicii activează ilicit circa 100 unităţi de transport. Astfel, conform rezultatelor controalelor efectuate se constată că cei mai mulţi pasageri sunt transportaţi ilicit pe rutele naţionale direcţia nord a republicii. Spre exemplu: la cîţiva zeci de metri de Gara centrală din Chişinău, şoferii unor microbuze, pe care nu este indicat nimic, adună pasageri pentru rute spre nordul ţării. Este suficient să te apropii şi imediat eşti asaltat de şoferi care îţi propun să te ducă în direcţia solicitată, dar, cu microbuze neautorizate şi fără să îţi dea bilet. Situaţia este similară şi în apropierea altor gări auto. În ceea ce priveşte numărul de pasageri transportaţi ilegal peste hotarele republicii putem menţiona că, cele mai solicitate direcţii sunt Federaţia Rusă, România, Ucraina. De obicei, colectarea pasagerilor în aceste direcţii se efectuează în apropierea ambasadelor, Gării feroviare, gării auto etc.

„Evitarea taxelor este singurul efort intelectual care mai are recompense” John Maynard Keynes Orice regulă impusă creează tentaţii de a stabili căile de evitare a acesteia. Căile evident pot fi mai mult sau mai puţin legale. Situaţie prezentă şi în corelaţia dintre mediul de afaceri şi regulile de impozitare stabilite de legiuitor.