15
08
2018
452
11. (37.19) Care regim fiscal se va aplica pentru diferite plăți, altele decât salariul, îndreptate în folosul angajaților rezidenților parcurilor pentru tehnologia informației?
Potrivit art. 141 alin.(2) din Codul fiscal, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform titlului II din Codul fiscal, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X din Codul fiscal.
Conform prevederilor art.372 alin.(1) din Codul fiscal, în componența impozitului unic sunt incluse următoarele impozite, taxe și contribuția:
În componența impozitului unic nu se includ impozitul pe venit reținut la sursa de plată, stabilit în conformitate cu prevederile art.88 alin.(5), art.89, 90, 901 și 91, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală calculate/reținute la efectuarea plăților în folosul persoanelor fizice, altele decît plățile salariale. (art. 372 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal)
Potrivit art. 367 din Codul fiscal, plăţi salariale reprezintă orice plată efectuată angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii.
În acest context, conform prevederilor art.128 alin.(1) din Codul muncii salariul reprezintă orice recompensă sau câștig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată.
De asemenea, art. 130 alin. (1) din Codul muncii prevede că salariul include salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcției), salariul suplimentar (adaosurile și sporurile la salariul de bază) și alte plăți de stimulare și compensare.
Concomitent, potrivit art. 141 din Codul muncii, salariul se plătește în monedă națională, iar plata acestuia în natură este interzisă.
Respectiv, dacă plățile de stimulare și compensare sub formă de premii, sunt incluse în sistemul de salarizare și sunt stabilite de contractele de muncă precum și de alte acte legislative și normative care reglementează relațiile de muncă, acestea sunt considerate plăți salariale.
Pentru celelalte plăți care nu pot fi calificate plăți salariale conform Codului muncii (tichete de masă etc.) urmează a fi aplicate prevederile generale.
Astfel, conform art.19 lit.a1) din Codul fiscal, facilitate impozabilă acordată de angajator se consideră valoarea tichetelor de masă în partea în care aceasta depășește valoarea nominală deductibilă stabilită la art.4 alin.(1) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă. În acest caz, tichetele de masă a căror valoare nu depășește limita stabilită de Legea menționată sunt neimpozabile, iar cele care depășesc limita stabilită urmează a fi impozitate pe principii generale.
Conform prevederilor art.372 alin.(1) din Codul fiscal, în componența impozitului unic sunt incluse următoarele impozite, taxe și contribuția:
- impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător;
- impozitul pe venit din salariu;
- contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajați și angajatori;
- primele de asigurare obligatorie de asistență medicală datorate de angajați și angajatori;
- taxele locale;
- impozitul pe bunurile imobiliare;
- taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova.
În componența impozitului unic nu se includ impozitul pe venit reținut la sursa de plată, stabilit în conformitate cu prevederile art.88 alin.(5), art.89, 90, 901 și 91, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală calculate/reținute la efectuarea plăților în folosul persoanelor fizice, altele decît plățile salariale. (art. 372 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal)
Potrivit art. 367 din Codul fiscal, plăţi salariale reprezintă orice plată efectuată angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii.
În acest context, conform prevederilor art.128 alin.(1) din Codul muncii salariul reprezintă orice recompensă sau câștig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată.
De asemenea, art. 130 alin. (1) din Codul muncii prevede că salariul include salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcției), salariul suplimentar (adaosurile și sporurile la salariul de bază) și alte plăți de stimulare și compensare.
Concomitent, potrivit art. 141 din Codul muncii, salariul se plătește în monedă națională, iar plata acestuia în natură este interzisă.
Respectiv, dacă plățile de stimulare și compensare sub formă de premii, sunt incluse în sistemul de salarizare și sunt stabilite de contractele de muncă precum și de alte acte legislative și normative care reglementează relațiile de muncă, acestea sunt considerate plăți salariale.
Pentru celelalte plăți care nu pot fi calificate plăți salariale conform Codului muncii (tichete de masă etc.) urmează a fi aplicate prevederile generale.
Astfel, conform art.19 lit.a1) din Codul fiscal, facilitate impozabilă acordată de angajator se consideră valoarea tichetelor de masă în partea în care aceasta depășește valoarea nominală deductibilă stabilită la art.4 alin.(1) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă. În acest caz, tichetele de masă a căror valoare nu depășește limita stabilită de Legea menționată sunt neimpozabile, iar cele care depășesc limita stabilită urmează a fi impozitate pe principii generale.
