Întrebări și răspunsuri
3. (29.1.3.5.19) Care este modul de deducere a costurilor de reparaţie a bunurilor utilizate în activitatea de întreprinzător în baza contractului de comodat?
Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.
De asemenea, conform prevederilor art. 261 alin. (2) din Codul fiscal mijloacele fixe pe care se calculează uzura este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 lei.
În conformitate cu art. 1234 alin. (1) din Codul civil, prin contract de comodat o parte (comodant) se obligă să dea cu titlu gratuit un bun în folosință celeilalte părți (comodatar), iar aceasta se obligă să restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat.
Articolul 1237 alin. (2) din Cod, stabilește că comodatarul este ţinut să suporte cheltuielile necesare folosinței bunului. Comodatarul poate cere compensarea cheltuielilor extraordinare, necesare-şi urgente pe care a fost nevoit şă le facă pentru conservarea bunului.
Modul de contabilizare a imobilizărilor necorporale şi corporale şi de prezentare a informaţiilor aferente în situaţiile financiare este prevăzut de Standardul Naţional de Contabilitate „Imobilizări necorporale şi corporale”, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 118 din 6 august 2013.
Punctul 57 din Standardul menţionat prevede că costurile ulterioare aferente întreţinerii, asistenţei tehnice şi reparaţiei imobilizărilor corporale se efectuează pentru menţinerea lor în stare funcţională. Aceste costuri (inclusiv remunerarea personalului, valoarea materialelor consumate şi părţilor componente înlocuite) de la care nu se aşteaptă beneficii economice suplimentare, se reflectă ca costuri/cheltuieli curente. Cînd costurile menţionate sînt semnificative în comparaţie cu pragul de semnificaţie stabilit de entitate, ele pot fi raportate la cheltuieli anticipate pe termen lung sau curente cu includerea ulterioară în componenţa costurilor şi/sau cheltuielilor curente în modul stabilit de politicile contabile a entităţii.
De asemenea, pct. 60 din Standardul menţionat stabileşte că, costurile ulterioare ce contribuie la majorarea beneficiilor economice aşteptate din utilizarea imobilizărilor corporale care nu sînt înregistrate în bilanţul entităţii se reflectă ca obiecte de evidenţă separate.
Astfel, ţinînd cont de cele expuse, caracterul deductibil al cheltuielilor suportate pentru reparaţia acestor categorii de mijloace fixe urmează a fi determinat prin prisma prevederilor art. 24 alin. (l) din Codul fiscal.
Concomitent, în cazul în care în urma efectuării reparaţiei mijloacelor fixe utilizate în bază de contract de comodat, în evidenţa financiară întemeiată pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate şi IFRS s-au creat active care întrunesc criteriile stabilite la art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, aferent acestora se va calcula uzura în scopuri fiscale conform normelor general stabilite.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.288 din 15.12.2017, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 464-470 din 29.12.2017, în vigoare 01.01.2019]
2328 vizualizări
Data publicării:
21 Octombrie /2019 07:36
Domeniu:
Administrare fiscală | Legislație fiscală | Evidenţa fiscală | Mijloace fixe | Amortizarea
Etichete:
mijloace fixe | evidenta | bunuri | activitate de intreprinzator | deducere | costuri
0 comentarii
Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.