Programe flexibile de muncă vor putea fi stabilite de angajator de comun acord cu salariatul și la solicitarea angajatului, dacă această posibilitate va fi prevăzută în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv de muncă, sau în regulamentul intern al unităţii, ori în alt act normativ la nivel de unitate.   Această normă poate fi introdusă în Codul muncii (CM) prin completarea acestuia cu art. 1001 ce va reglementa programul flexibil de muncă și este parte componentă a unui proiect de lege elaborat de Guvern și propus pentru aprobare Parlamentului.

Conform prevederilor Codului civil al RM, persoana juridică are un sediu indicat în actele de constituire, iar stabilirea şi schimbarea sediului sunt opozabile terţilor din momentul înregistrării de stat. Adresa poştală a persoanei juridice este cea de la sediu, iar toate documentele şi scrisorile intrate la sediu se consideră recepţionate de către persoana juridică.   În cazul în care întreprinderea își modifică sediul, aceasta este obligată să informeze despre modificare, în caz contrar aceasta va suporta consecințe negative prevăzute atât de legislația fiscală, cât și în raporturile de drept civil cu contractanții săi.

„Atât sprijinul financiar, cât și instruirea sau consultanța specializată pentru replanificarea resurselor, digitalizarea afacerii și intrarea pe piețe noi sunt extrem de importante pentru a minimiza efectele crizei. În acest sens, Ministerul Economiei și Infrastructurii împreună cu ODIMM au lansat mai multe instrumente de suport destinate antreprenorilor afectați de criză. Totodată,  în momentul de față lucrăm la dezvoltarea primului Mecanism de Avertizare Timpurie care va oferi servicii de consultanță și mentorat pentru companiile aflate în dificultate”, a declarat Iulia Costin la evenimentul dedicat Proiectului transnațional DanubeChance2.0, în cadrul căruia peste 30 de antreprenori din Republica Moldova au beneficiat de un program educațional privind depășirea crizei în afaceri.

Serviciul Fiscal de Stat asigură restituirea sumei achitate în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită la depunerea cererii de restituire a sumei impozitului pe venit achitat/reținut în plus de la persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova, care nu desfășoară activitate de întreprinzător.     De restituire pot beneficia persoanele fizice-cetățeni rezidenți ai RM care au supraplată la impozitul pe venit și au prezentat Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.

Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999), fiind extinse categoriile de întreprinderi agricole care beneficiază de subvenţionare de la bugetul de stat. Până la modificările menţionate beneficiau de suportul de la bugetul de stat doar angajatorii din sectorul agrar care în totalitate practicau activităţi  prevăzute de grupele 01.1. - 01.6 din Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei.   Astfel, în Legea nr. 489/1999 a fost introdusă o norma prin care întreprinderile agricole care practică în decursul perioadei de gestiune nu mai puţin de 95% din activităţile stipulate în grupele 01.1 - 01.6 din CAEM (aprobat prin Hotărârea Colegiului Biroului Naţional de Statistică nr. 20/2009),

Atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat pentru prevenirea şi combaterea infracțiunilor economice vor fi extinse prin acordarea competențelor suplimentare de efectuare a activității speciale de investigație în conformitate cu Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii și a urmăririi penale în conformitate cu Codul de procedură penală.   Guvernul, în ședința din 3 iulie 2020, a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative. Acesta prevede operarea modificărilor în Codul fiscal (CF), Codul de procedură penală (CPC), Codul contravenţional și Legea nr. 333/2006 privind statutul ofiţerului de urmărire penală și alte acte legislative.

Военнослужащей, исполняющей службу по контракту, в связи с нахождением в медицинском отпуске по беременности и родам, с 1 июня 2020 г. должно быть начислено пособие по материнству. В течении последних 6 месяцев до наступления страхового риска материнства данное лицо совмещало службу по контракту с отпуском по уходу за ребенком до исполнения ему возраста 3 лет. А за шесть месяцев из периода расчета у нее застрахованного дохода не было. Следует отметить, что предприятие, на котором она работала до отпуска по уходу за ребенком до исполнения ему возраста 3 лет, было ликвидировано.