Exporturile de mărfuri din Moldova s-au majorat în primele 10 luni ale anului curent comparativ cu indicatorii înregistrați în perioada corespunzătoare din anul 2020 cu 23,6% și au însumat $2,45 mld. Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), în perioada de referință exporturile de mărfuri autohtone au depășit $1,86 mld. (75,9% din total exporturi), fiind în creștere cu 22,8% față de ianuarie-octombrie 2020.   Totodată, reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în lunile ianuarie-octombrie curent au atins $590,7 mil. (24,1% din total exporturi), fiind în creștere cu 26,3% în raport cu aceeași perioadă din 2020.

Începând cu 1 mai 2019, decontarea valorilor mobiliare corporative ale societăților pe acțiuni va fi efectuată de către Depozitarul central unic (DCU). Între timp, până la această dată, societăţile de registru sunt obligate să transmită DCU registrele deţinătorilor de valori mobiliare ale băncilor şi societăţilor de asigurare.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis prelungirea cu trei luni a termenului de vânzare a acțiunilor nou-emise de către BC „Moldindconbank” S.A., ca pachet unic în mărime de 63,89% din capitalul social al băncii. Concomitent, Comitetul executiv al BNM a decis prelungirea perioadei de desemnare a administratorilor temporari ai BC „Moldindconbank” S.A., pentru un termen de trei luni, începând cu data de 20 iulie 2018.

Cuantumul salariului minim nu poate fi mai mic decât mărimea minimului de existență calculat, prevede proiectul de lege pentru modificarea articolului 3 din Legea nr. 1432/2000 privind modul de stabilire și reexaminare a salariului minim.   Proiectul este înregistrat recent în Parlament drept inițiativă legislativă. În nota de întemeiere a documentului autorul inițiativei menționează că prevederile normative naționale privind realizarea drepturilor economice și sociale și implicit referitoare la cuantumul minim al salariului minim sunt contrare angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului și, în consecință, neconstituționale în cazul în care, alternativ:

Fiecare entitate va ști cu exactitate ce formulare trebuie să prezinte Biroului Național de Statistică. Instituția anunță lansarea unei aplicații web care permite fiecărei întreprinderi să vizualizeze lista formularelor care trebuie prezentate pe parcursul anului 2020 în adresa BNS. Astfel, aplicația web permite vizualizarea a două tipuri de informații: 1. Date de identificare din Registrul unităților statistice conform situației la data de 1 ianuarie 2020 (inclusiv denumirea entității, precum și codurile statistice: genul principal de activitate, forma de proprietate, forma organizatorico-juridică și codul unității administrative-teritoriale)

Valoarea operațiunilor cu carduri emise în Moldova, efectuate în țară și peste hotare, a atins nivelul de 17 mld. lei, în trimestrul doi al acestui an, după o creștere cu 9,2 la sută față de primul trimestru. Veniturile pe cardurile emise în țară ale moldovenilor au crescut de peste cinci ori în ultimii zece ani, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat în luna septembrie anul curent a constituit 8996,5 lei, potrivit cercetării „Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie 2021” realizate de Biroul Național de Statistică (BNS). Conform documentului, aproximativ 3 din 4 salariați sau 73,2% au avut salarii de până la 10 mii lei, iar fiecare a patra persoană – mai mult de 10 mii lei.

Biroul Național de Statistică anunță că numărul indicatorilor din situațiile financiare individuale ale agenților economici a fost extins cu 24 de indicatori noi, astfel, numărul total al indicatorilor constituie 35. Indicatorii noi adăugați în aplicația web conțin informații referitoare la imobilizări corporale și necorporale, stocuri, creanțe, costul vânzărilor. De asemenea, au fost incluși și indicatori privind situațiile financiare prescurtate, acestea cuprinzând cea mai mare parte a entităților raportoare.

De la începutul anului curent cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul s-a majorat cu 16,5% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-septembrie 2020. În același timp, cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei în lunile ianuarie-septembrie este în creștere cu 76,8% (în preţuri comparabile) în raport cu aceeași perioadă din anul precedent,  pe fundalul reducerii indicatorului în 2020 față rezultatele din primele nouă luni din 2019 cu 21,2%.   Totodată, în luna septembrie 2021 cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în prețuri comparabile s-a micșorat cu 6,0% faţă de luna precedentă şi s-a majorat cu 7,4%, comparativ cu luna septembrie 2020. Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS),

Entitățile publice au fost întotdeauna în vizorul societății nu doar pentru rolul acestora în elaborarea și realizarea politicilor care exprimă interesele generale ale statului, dar și pentru faptul că acestea sunt finanțate din Bugetul public național (BPN). În acest context, modul de gestionare și utilizare a banilor publici de către entitățile prenotate, precum și angajarea acestora în diverse activități și servicii financiare necesită o reglementare riguroasă în vederea asigurării unei gestionări eficiente a mijloacelor financiare obținute din BPN, dar și protejării acestora de riscurile și fluctuațiile nefavorabile ale situației financiare a entităților ce activează în sectorul bancar.

Forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, în lunile ianuarie-martie 2022 a sporit cu 2,4% față de aceeași perioadă ain anul precedent și a constituit 854,2 mii persoane. Conform datelor publicate de Biroului Național de Statistică, ponderea bărbaților a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor și a constituit 51,9% în raport cu 48,1%. Totodată, ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban: 52,7% și, respectiv, 47,3%.   La situația din 31 martie numărul populaţiei ocupate a atins 828,5 mii persoane, fiind în creștere cu 3,8% față de trimestrul I/2021 (798,1 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților este mai mare față de cea a femeilor (51,4% vs 48,6%),

Prețurile medii de consum în luna martie 2022 comparativ cu luna martie 2021 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 22,16%, inclusiv la produse alimentare – cu 27,04%, mărfuri nealimentare – cu 17,99% și la servicii prestate populaţiei – cu 21,35%, comunică Biroul Naţional de Statistică.   Totodată, preţurile medii de consum în luna martie 2022 faţă de luna februarie curent s-au majorat cu 4,06% (în perioada similară a anului precedent – cu 0,96%), fiind determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 4,62%, la mărfurile nealimentare – cu 3,67% și la serviciile prestate populației – cu 3,84%.

Astăzi, 21 mai, a fost lansat Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare (DCU), care timp de doi ani s-a aflat într-un proces de constituire, fiind dezvoltat cu ajutorul unui grup de experți specializați în serviciile financiare pe piețe de capital din întreaga lume. Acesta a fost lansat cu suportul USAID și a Corpului de Voluntariat pentru Servicii Financiare. Noul mecanism de evidență și decontare, oferit de DCU, va asigura un nivel înalt de transparență, siguranță și eficiență la efectuarea operațiunilor cu valori mobiliare. Modelul de activitate al Depozitarului central unic este bazat pe standardele și practicile internaționale în domeniul sistemelor de decontare, iar legislația națională privind DCU transpune reglementările aplicabile ale Uniunii Europene.

„Procesul de atragere a investițiilor și luare a deciziei este unul îndelungat și deloc simplu. Pentru ca un investitor de talie internațională să vină pe piața Republicii Moldova, este nevoie ca un șir întreg de pași să fie parcurși, iar investiția acestuia să fie securizată. Agenția de Investiţii asigură acoperirea a 4 etape din cele 7 ale procesului investițional și servește drept platformă multifuncțională. Printre instrumentele de promovare a ofertei de țară, utilizate de Agenție, se regăsesc forurile, misiunile de afaceri, ședințele tehnice și sesiunile de B2B. În context, “Moldova Business Week” este cea mai importantă platformă de comunicare, care acoperă toate sectoarele strategice și servește în multe cazuri drept factor decizional în lansarea unei afaceri în Republica Moldova.

Biroul Național de Statistică vine cu precizări asupra din unor prevederi incluse în Dispoziția nr. 3 din 23 martie 2020 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova ce țin de prezentarea de către entități a Situațiilor financiare pentru anul 2019, termenul limită de prezentare al cărora, până la declararea stării de urgență, fiind stabilită data de 30 aprilie. BNS amintește tuturor contribuabililor că acest termen a fost extins până la 29 mai 2020. Totodată, pentru anul 2019 NU sunt supuse auditului obligatoriu Situațiile financiare ale entităților mijlocii şi mari, precum și situațiile financiare consolidate ale grupurilor.

La situația din 31 decembrie 2018,”Moldova-Agroindbank”, ”Moldinconbank”, ”Victoriabank” și ”Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” sunt instituțiile bancare incluse în lista băncilor de importanță sistemică (de tip O-SII) din Republica Moldova. Decizia a fost luată de Banca Națională, reieșind din rezultatele studiului de identificare a societăților de importanță sistemică, în cadrul căruia au fost identificate aceste 4 bănci ce au depășit pragul de semnificație. În Monitorul Oficial din 5 aprilie curent Banca Națională a Moldovei a publicat hotărârea nr. 89 din 28 martie 2019 cu privire la stabilirea băncilor care sunt societăți de importanță sistemică din Republica Moldova și a amortizoarelor de capital ale băncilor.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. În SNC “Cheltuieli” a fost inclus pct.311 care prevede că în componenţa cheltuielilor financiare se evidenţiază separat cheltuielile aferente ajustărilor de valoare nefavorabile privind investiţiile financiare pe termen lung şi curente care apar în cazul:

În ianuarie-februarie 2022 exporturile de mărfuri din RM au însumat $667 mil., valoare de 1,6 ori mai mare comparativ cu cea înregistrată în primele două luni din anul 2021, dintre care mărfurile autohtone au deținut $545,9 mil., fiind în creștere de 1,7 ori față de perioada similară din anul precedent, iar reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) au însumat la $121,1 mil. (18,2% din total exporturi) sau cu 12,8% mai mult, comparativ cu indicatorii din primele două luni ale anului 2021, comunică Biroului Național de Statistică.   Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27) în perioada de raportare au totalizat $414,1 mil., fiind în creștere cu 53% comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021 și dețin o pondere de 62,1% în total exporturi, în scădere cu 1,5 p.p. față de ianuarie-februarie 2021.

În primele patru luni ale anului curent producția industrială (serie brută) a fost mai mare cu 0,2% față de aceeași perioadă a anului 2021, creșterea fiind generată de majorarea producției în industria extractivă (+8,9%) și în industria prelucrătoare (+2,5