Ministerul Finanțelor informează că măsurile bugetar-fiscale pentru susținerea sectorului agricol afectat de calamitățile naturale au intrat în vigoare. În Monitorul Oficial de astăzi, 23 septembrie, a fost publicată Legea pentru modificarea unor acte normative nr. 176/2020, precum și Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 118/2020 privind modificarea Regulamentului privind modul de subvenționare a dobânzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 și a Regulamentului privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA şi înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară. Aceste măsuri sunt orientate către producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale asupra recoltei anului 2020.

Prestatorii de servicii de transport public care activează pe rutele aprobate de Direcția Generală Transport și Căi de Comunicații a Consiliului municipal Chișinău ar putea aplica Standardele de calitate - un document cu caracter normativ, obligatoriu pentru toți prestatorii, indiferent de forma lor de proprietate. Proiectul acestuia a fost examinat ieri, 15 iunie, în cadrul ședinței Comisiei pentru buget, economie, finanțe, patrimoniu public local, agricultură și problemele suburbiilor a CMC.   La baza elaborării Standardelor au stat atât analiza detaliată a situației curente din domeniul transportului public din mun. Chișinău, cât și analiza experienței internaționale a unor orașe cu numărul populației similar capitalei RM.

În cadrul controlului fiscal efectuat la SRL X, Serviciul Fiscal de Stat a stabilit încălcarea prevederilor art.8 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, care prevăd că contribuabilul este obligat să achite la timp şi integral, ținând cont de prevederile art.7 alin. (5), sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, asigurând exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.

Darea de seamă fiscală unificată (Declaraţie) (Forma UNIF21) – (Declaraţia unificată), aprobată prin Ordinul SFS nr. 370/2020 se prezintă de către întreprinzătorii individuali (întreprinderile individuale), gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care nu sunt înregistraţi

Datoria de stat administrată de Guvern, conform datelor de la sfârșitul lunii martie 2021, a atins nivelul de 70,9 mld. lei. Datoria internă, care deține ponderea 44,4% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 31,5 mld. lei și s-a majorat cu 32,1% față de aceeași perioadă din anul precedent, iar datoria de stat externă, având o pondere de 55,6% în total, a atins 39,4 mld. lei, înregistrând o creștere cu 30,2%. Datele sunt reflectate în Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, făcut public de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Majorarea nivelului de îndatorare a țării este rezultatul împrumuturilor interne și externe la care a recurs Guvernul țării în contextul pandemiei.

Producția industrială (serie brută) s-a majorat cu 3,0% în lunile ianuarie-martie 2021 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată de indicatorii la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+24,2%). Totodată, în perioada de referință s-au înregistrat descreșteri în industria extractivă cu 12,7% și în industria prelucrătoare – cu 2,8%.   Conform datelor prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS), producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, s-a majorat cu 1,7% comparativ cu ianuarie-martie 2020 ca rezultat al creșterii producției și furnizării energiei electrice și termice, gaze, apă caldă și aer condiționat cu 17,6%.

Noul standard IFRS 161, fiind considerat de experți un adevărat „cutremur” contabil, a reușit deja să ridice întrebări la aplicarea practică. Aceasta se datorează faptului că noile reglementări necesita un efort destul de mare de implementare și fac apel la raționamentul profesional.

În această perioadă dificilă de pandemie, este foarte importantă exercitarea atribuțiilor băncilor centrale pentru menținerea stabilității prețurilor și a stabilității financiare. Nicio criză nu va anula aceste atribuții temeinice, dar ne determină să regândim experiența anterioară și să venim cu viziuni noi. Această afirmație a fost enunțată de guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în cadrul conferinței organizate în contextul marcării a 30 de ani de la fondarea Băncii Naționale a Moldovei.   Conferința cu genericul „Recuperarea economiei în post-pandemie: realități și perspective” a reunit oficiali ai Republicii Moldova și ai organizațiilor internaționale, guvernatori ai băncilor centrale de peste hotare, reprezentanți ai băncilor comerciale locale, ai mediului de afaceri, precum și experți în politici economice.

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul Hotărârii de Guvern ce vizează subvenționarea locurilor de muncă, ce are drept scop implementarea măsurilor de consolidare a pieței muncii prin prisma oferirii unor instrumente de susținere a angajatorilor.    Prin promovarea respectivei hotărâri de Guvern se urmăresc următoarele obiective:  1) încadrarea la maxim a factorului uman în procesele economice; 2) susținerea pieței muncii, prin prisma diminuării constrângerilor existente, având ca efect:

Începând cu perioada fiscală 2021, aplicarea metodei de amortizare liniară este obligatorie.   Conform pct. 45 din Regulamentul privind evidenţa şi calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale (Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/2019 (HG nr. 704/2019), pentru mijloacele fixe intrate la entitate până la finele perioadei fiscale precedente perioadei de tranziţie şi aflate în evidenţa acestora, la data tranziţiei se va stabili durata de funcţionare utilă rămasă, determinată ca diferenţa dintre durata determinată conform modului stabilit de Guvern şi numărul perioadelor fiscale în care a fost calculată amortizarea (în ani).

Volumul total al veniturilor obținute de prestatorii serviciilor poștale în anul precedent a constituit circa 354,3 mil. lei și s-a diminuat cu 12% față de anul 2019, potrivit Raportului statistic privind evoluția pieței de comunicații poștale în anul 2020, publicat de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI).   Cea mai mare rată de scădere a fost înregistrată la veniturile obținute din publicitatea prin poștă (-75,8%), care au constituit 665 mii lei, dar și la veniturile realizate din trimiterile de corespondență (-34,4%), înregistrând 143,4 mil. lei. În același timp, veniturile obținute din livrarea coletelor poștale au crescut până la 76,8 mil. lei (cu 33,4%), iar cele realizate din trimiterile rapide (Express) s-au majorat cu 5,4%, însumând 116,7 mil. lei.

Câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați, precum și în toate instituțiile bugetare, în trimestrul I al anului 2021 a constituit 8468,6 lei, fiind în creștere cu 10,9% față de trimestrul I din anul precedent, însă s-a diminuat cu 4,4% față de trimestrul IV din anul 2020.   Conform datelor Biroului Național de Statistică, cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar în trimestrul I al anului curent au fost înregistrate în următoarele activități: informații și comunicații – 19914,5 lei; financiare și de asigurări – 15428,9 lei;

Pe parcursul trimestrului I al anului curent au fost adoptate 72 de decizii asupra cazurilor de încălcare a legislației, inclusiv a celor ce vizează corectitudinea calculării și achitării plăților salariale, impozitelor și defalcărilor aferente acestora, fiind calculate suplimentar la buget plăți suplimentare în sumă totală de circa 3,37 mil. lei (impozit pe venit – 543,72 mii lei, contribuții de asigurări sociale – 1,048 mil. lei, prime de asigurare obligatorie de asistență medicale – 334,58 mii lei, penalități și amenzi aferente plăților salariale – 1,44 mil. lei), dintre acestea fiind achitate 2,35 mil. lei, se spune în Raportul Serviciului Fiscal de Stat al activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a muncii „la negru”, pentru primele trei luni ale anului 2021.  

Sunt producător de produse lactate și zilnic furnizez produse în două rețele mari din mun. Chișinău. Acestea au insistat să efectuez furnizarea în baza avizului de însoțire a mărfii, cu eliberarea facturii fiscale la sfârșitul fiecărei luni. Îmi apare întrebarea: este corect ca retail-ul să vândă marfa asupra căreia nu este transmis dreptul de proprietate? Reiese că supermarket-urile activează ca magazinele de consignație? Care sunt formulele contabile pentru furnizor si cumpărător în cazul descris?

Suma impozitului pe venit declarat spre plată în buget de contribuabilii persoane juridice pentru anul 2020 constituie 3,76 mld. lei, fiind în scădere față de anul 2019, când aceasta a constituit 4,18 mld. lei. Cea mai mare pondere a impozitului pe venit declarat provine din domeniul comerțului – 36%, iar cea mai mică – din agricultură și silvicultură (4%). Serviciul Fiscal de Stat a recepționat de la agenții economici 102 140 declarații privind impozitul pe venit pentru anul 2020, cu 2940 mai multe comparativ cu anul 2019, când au fost înregistrate 99 200 declarații, potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței de presă susținute, pe 28 mai, de directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța.

Programul de stat ”Prima Casă” a fost lansat la 21 martie 2018. La trei ani de la lansare, numărul de locuințe procurate prin intermediul programului a ajuns la 5550. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,8 miliarde lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,4 miliarde lei. Compensațiile acordate din bugetul de stat pentru acoperirea parțială a cheltuielilor pe care le suportă beneficiarii pentru achitarea creditului ipotecar în cadrul Programului de stat „Prima casă” au constituie 42,3 milioane lei.

Direcția generală finanțe a Consiliului municipal Chișinău propune spre consultare publică  proiectul de decizie pentru operarea modificărilor la Decizia nr. 25/1 din 29.12.2020 ,,Cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a taxelor locale pentru anul 2021”, fiind necesară eliminarea situațiilor în care cotele taxelor stabilite prin decizia Consiliului municipal depășesc cotele maxime stabilite în anexa la Titlul VII al Codului fiscal. Reamintim că, prin Legea nr. 257/2020, a fost aprobată plafonarea taxelor locale pentru o perioadă de 3 ani. Respectiv, taxele stabilite anual de AAPL nu pot fi mai mari de cele prevăzute de CF. Totodată, proiectul conține măsuri de susținere a mediului de afaceri.  

Cu toate că P. P. „Monitorul Fiscal FISC.md” vine în sprijinul contabililor cu publicarea lunară a calendarului fiscal și reamintește data prezentării dărilor de seamă și de achitare a obligațiilor fiscale ale contribuabililor, astăzi propunem o recapitulare a subiectului. Ținând cont de faptul că luni, 25 octombrie, este termenul-limită de prezentare a rapoartelor privind reținerea impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, TVA, accize etc., ținând cont de faptul că în activitatea cotidiană a contabililor apar diferite situații, recomandăm să examinați unele din articolele publicate de noi, selectate în funcție de darea de seamă.

Raportul cu privire la implementarea Planului de activitate al Serviciului Fiscal de Stat pentru anul 2020 a fost prezentat în cadrul ședinței Consiliului executiv al SFS, care s-a desfășurat la data de 1 februarie 2021. Conform documentului, Planul de activitate al Serviciului Fiscal de Stat pentru anul 2020 au fost incluse 80 activități din care s-au realizat pe deplin 73 sau 91%.   Printre cele mai importante realizări menționăm: executarea părții de venituri la buget; consolidarea capacităților instituționale; îmbunătățirea activității de conformare fiscală; dezvoltarea noilor servicii electronice destinate contribuabililor și autorităților publice.

În Monitorul Oficial din 1 mai curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 53 din 29 aprilie 2021 cu privire la aprobarea Raportului privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător pentru anul 2020.   Astfel, cele 10 autorități abilitate cu funcții de control (Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor; Agenția pentru Protecție Consumatorilor și Supravegherea Pieței; Agenția Națională pentru Sănătate Publică; Inspectoratul pentru Protecția Mediului; Serviciul Vamal; Agenția Națională Transport Auto; Autoritatea Aeronautică Civilă; Inspectoratul de Stat al Muncii și Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice și Serviciul Fiscal de Stat) din numărul total de controale planificate au realizat 57,42%, fiind resimțit impactul moratoriului impus asupra controlului de stat, în contextul pandemiei.