Conform prevederilor art. 947 din Codul civil (CC), clauza penală este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun (penalitate). Aceasta poate garanta numai o creanţă valabilă. Penalitatea poate fi stipulată în mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea obligaţiei garantate prin clauza penală, sau a părţii neexecutate, inclusiv sub forma unei dobânzi de întârziere. Totodată, părţile pot conveni asupra unei penalităţi mai mari decât prejudiciul.

În Monitorul Oficial din 29 decembrie 2017 a fost publicată legea ce prevede completarea Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice cu un nou articol care va reglementa cumpărarea de către stat a acțiunilor emise de băncile de importanță sistemică.

SFS reiterează: începând cu data de 1 iulie 2019, la efectuarea livrărilor în cadrul contractelor de achiziții publice apare obligația de utilizare a e-Facturii. Aceasta reiese din contextul prevederilor alin.(12) al art.117 din Codul fiscal. Astfel, la efectuarea livrărilor impozabile cu TVA în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiecții impozabili sunt obligați să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-Factura). Prevederile în cauză nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale.

1. (10.4.16) Arhiva: Cine efectuează înscrieri în cărțile de muncă a deținătorilor de patenta privitor la durata activității desfășurate în baza patentei de întreprinzător? 2.(10.4.8) Care este organul responsabil de eliberarea patentei de întreprinzător, prelungirea termenului ei de valabilitate si de încasare a taxei pentru patenta de întreprinzător?

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

Art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), definește noțiunile de obligație fiscală și obligații de plată curente. Astfel, prin noțiunea de obligație fiscală se înțelege obligația de a plăti impozite, taxe şi de a efectua alte plăţi la bugetul public national, în modul şi în condiţiile stabilite de legislaţia fiscală, iar prin obligaţiile de plată curente, se înțeleg impozitele, taxele şi alte obligaţii de plată, credite şi dobânzi aferente, majorări de întârziere (penalităţi), calculate din momentul intentării procesului de insolvabilitate.

Proprietatea privată asupra pădurilor se admite în cazul plantării acestora în conformitate cu prevederile legislației sau cu procesele naturale de extindere a vegetației forestiere pe terenurile aflate în proprietate și legalizate prin cadastrul funciar, iar dreptul de proprietate asupra terenurilor fondului forestier proprietate privată poate fi dobândit de către persoanele fizice și juridice în conformitate cu prevederile legislației. Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului a elaborat proiectul noului Cod silvic, care a fost examinat în cadrul ședinţei secretarilor de stat din 17 octombrie curent.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Parte a contractului individual de muncă (CIM) în calitate de salariat poate fi persoană fizică la împlinirea vârstei de 15 ani în condiţiile stabilite de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru salariaţii în vârstă de până la 18 ani. În cadrul raporturilor de muncă nu constituie discriminare în sfera muncii stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor minori în legătură cu grija deosebită a statului faţă de persoanele în vârstă de până la 18 ani care necesită o protecţie juridică sporită.

Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2018 sunt aprobate, atât la venituri, cât și la cheltuieli, în sumă de 6659025,2 mii lei, fără deficit. În Monitorul Oficial, nr. 464-470 din 29 decembrie 2017, a fost publicată Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2018.

Cea de-a doua ședință a Comisiei Naționale pentru Antreprenoriatul Social și-a desfășurat lucrările la 17 septembrie 2019. În cadrul evenimentului, care a avut loc la Ministerul Economiei și Infrastructurii, au fost puse în discuție componența grupului de lucru pentru analiza activității persoanelor juridice cu statut de întreprindere socială sau întreprindere socială de inserție, precum și despre provocările privind dezvoltarea antreprenoriatului social în țara noastră. Conform Raportului de analiză elaborat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei în cadrul proiectului „Economic Policy Advice to the Moldovan Government”, antreprenoriatul social în Moldova se află în primele sale etape de dezvoltare și nu poate crește fără eforturi constante, susținute de toți actorii implicați.

Poate contesta hotărârile anterioare ale adunărilor generale ale acţionarilor persoana care a devenit acţionar ulterior desfășurării acestor adunări? Conform art. 59 alin. (5) din Legiea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134 din 02.04.97, hotărârea luată de adunarea generală a acţionarilor contrar cerinţelor legii citate, ale altor acte legislative sau ale statutului societăţii poate fi atacată în justiţie de oricare dintre acţionari sau de o altă persoană împuternicită dacă:

Entitatea „Intermediar” SRL prestează servicii de intermediere „Beneficiar” SA, în baza unui contract încheiat între părți. Obiectul contractului constituie identificarea de către „Intermediar” SRL a unor cumpărători pentru bunurile comercializate de „Beneficiar” SA, în schimbul unui comision de 10% (stabilit prin contract). Respectiv, cumpărătorul achită intermediarului prețul integral al mărfii livrate, ceea ce nu reprezintă un venit al entității „Intermediar” SRL. Pot fi considerate plățile pentru marfa livrată sume colectate în numele unor părți terțe?

Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Acordul de grant dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară (AMF) pentru țara noastră, în sumă de 40 mil. euro, semnat la Bruxelles la 23 noiembrie 2017. Acest grant este subiect al deciziei autorității bugetare a UE de a pune la dispoziție alocațiile anuale necesare.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 05 decembrie 2017, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: 1. Se diminuează rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 0.5 puncte procentuale, de la 7.0% până la 6.5% anual.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 se estimează la nivel de 23,17 mld. lei, creșterea fiind cu 1,74 mld. lei sau 8,1% în raport cu veniturile aprobate pe anul 2019. Aceasta prevede proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020, propus pentru consultări publice. Conform proiectului, față de veniturile și cheltuielile totale precizate pe anul curent, acestea vor crește în anul viitor cu 1,3 mld. lei sau cu 6%. Ponderea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în PIB este estimată pentru anul 2020 la nivel de 10,2%.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Listele de verificare pentru domeniile de control ale A.A.„Agenția Națională Transport Auto”, aprobate prin Ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 28 din 1 februarie 2019, sunt completate cu anexa nr.8 – Lista de verificare pentru controlul de stat și supravegherea respectării cerințelor privind protecția consumatorilor din domeniul transportului rutier și activităților conexe transportului rutier. Aceasta conține informația generală despre persoana și obiectul supus controlului necesare pentru evaluarea riscurilor, criterii fiind domeniul de activitate și mărimea entității supuse verificării.

Cabinetul de miniștri a aprobat recent programul „Prima Casă”, care ar trebui să simplifice procesul de obținere a unui credit imobiliar pentru tineri. Proiectul presupune ca prețul de procurare a locuinței să nu depășească un milion de lei şi ca beneficiarul să contribuie inițial cu cel puțin 10 la sută. La program nu pot participa deținătorii de locuințe, nici cei care au o vârstă mai mare de 45 de ani. O experiență asemănătoare am avut în mun. Chișinău, dar a fost nereușită.

Compania „A” rezident al Republicii Moldova are încheiat contract de împrumut cu compania „B” rezident al Republicii Federale Germania. Conform împrumutului dat, compania „A” are obligaţii de plată către compania „B” în valoarea împrumutului plus dobânda procentuală. Compania „B” rezident al Republicii Federale Germania încheie un contract de cesiune cu o altă companie „C” rezident al Federației Ruse. Conform contractului de cesiune, compania „B” rezident al Republicii Federale Germania cedează drepturile de creditor (a împrumutului acordat companiei „A” rezident al Republicii Moldova) companiei „C” rezident al Federației Ruse.