19
12 2017
16749

Politica bugetar-fiscală pentru anul 2018, votată în lectură finală

Parlamentul a votat în lectură finală proiectul legii politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2018. Proiectul este elaborat în concordanță cu Programul de activitate al Guvernului, Strategia Națională Moldova 2020 și Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

La ce ne așteptăm în anul viitor?

• Mărimea scutirii personale anuale pentru persoanele fizice va fi majorată de la 10620 lei în anul 2017 la 11280 lei în anul 2018.

• Mărimea scutirii anuale a persoanelor întreținute va fi majorată de la 2340 lei în anul 2017 la 2520 lei în anul 2018

• Mărimea scutirii majore la fel va crește – de la 15840 lei în anul 2017, la 16800 lei în anul 2018.

• Suma venitului impozabil cu 7% în cazul persoanelor fizice și antreprenori individuali se va majora de la 31140 lei la 33000

• Impozitul pe venit se va mări de la 3% la 5% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali și a gospodăriilor țărănești, pe veniturile obținute de către acestea aferente livrării producției din fitotehnie și horticultură și a celor din zootehnice, cu excepția laptelui

• Autoritățile și instituțile publice, precum și cele medico-sanitare, indiferent de metoda de finanțare, vor fi scutite de impozitul pe venit

• Limita procentuală va fi majorată de la 0,2% la 0,5%, ceea ce va permite neimpunerea cu TVA a bunurilor cu titlul gratuit în cadrul acțiunilor de promovare a vânzărilor

• Aplicarea cotei reduse a TVA de 8% pentru energia termică produsă din biocombustibil solid livrată instituțiilor publice

• Va fi instituit un regim comunitar de scutiri și taxe vamale, de TVA și accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc în țări terțe, cu stabilirea limitei neimpozabile de 300 euro în cazul transportului terestru şi de 430 euro pentru cel aerian și maritim

Se exclude dreptul de trecere în cont a sumei TVA aferente cheltuielilor efectuate până la momentul înregistrării și legate de procurarea mijloacelor fixe cu destinație de producere în agricultură, de crearea și întreținerea plantațiilor tinere etc.

• Se va aplica scutirea de TVA cu drept de deducere, accize și taxă vamală pentru mărfurile livrate din Portul Internațional Liber Giurgiulești la bordul navelor cu drept de navigație, indiferent de naționalitatea navei implicate în transportul de mărfuri și pasageri

Instituțiile medico-sanitare private vor fi obligate să se înregistreze în calitate de plătitori TVA, în cazul în care valoarea impozabilă de mărfuri și servicii, inclusiv scutite de TVA cu drept de deducere, depășește plafonul de 600,0 mii lei pe o perioadă de 12 luni consecutive

• Noțiunile de bere, vin necarbonat, vin spumos, băuturi fermentate, produse intermediare, tutun de fumat, tutun prelucrat vor fi revizuite, în contextul legii privind controlul tutunului și circulației alcoolului etilic și producției alcoolice

• Introducerea, începând cu anul viitor, a componentei ad-valorem pentru țigaretele fără filtru, cu stabilirea cotei accizului în mărime de 350 lei+3% în 2018, pentru anul 2019 – 460 lei+6% și pentru anul 2020 – 540 lei +9%, precum și majorarea cotei pentru țigaretele cu filtru pentru anul 2020 de la 12% până șa 13% și a cotei fixe de la 450 lei până la 460 lei/1000 țigarete cu filtru, dar nu mai puțin de 700 lei

• Cota accizelor la produsele petroliere se va majora cu 10% (pentru anul 2020)

• Se vor exclude accizele pentru articolele de bijuterie sau giuvaiergerie și pentru cele din metale prețioase

• Extinderea impozitului pe avere asupra autoturismelor cu o valoare mai mare de 1,5 mil. lei și excluderea suprafeței de 120 m2 ca criteriu de determinare a subiectului impozabil

• Introducerea unei noi metode de calculare a armotizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale.

Deputații au avut un șir de întrebări legate de neaprobarea amendamentelor pe care le-au înaintat pentru lectura a doua.

De asemenea, s-a propus excluderea prevederii ce ține de neaplicarea accizelor la bijuterii și revenirea la practica anterioară. În acest context, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Ștefan Creangă, a explicat că importul acestor produse implică foarte multe riscuri, de aceea se s-a recurs la această măsură.
Pentru aceste mărfuri avem TVA la import, dacă mai lăsăm și accizele, riscăm să majorăm nivelul de contrabandă. Neaplicarea accizelor pentru bijuterii este ca și o măsură de stimulare a trecerii pe alb a acestor mărfuri. Accizele la aceste articole nu se aplică nici în alte țări, a mai adăugat Ștefan Creangă.
În anul 2016 veniturile din accizele la aceste mărfuri au constituit aproape 11 mil. lei, a mai anunțat deputatul.

Proiectul mai prevede ca, din 1 iulie 2018, dar până la expirarea licenței, care este valabilă la data intrării în vigoare a legii, să fie anulate facilitățile fiscale și vamale pentru magazinele ce activează în regim duty-free aflate pe teritoriul țării sau la intrarea în țară și anume – Aeroport, Leușeni, Criva, care vor activa în regim general, cu achitarea tuturor drepturilor de import.

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.