În cadrul ședinței de ieri, 16 iunie, Guvernul a aprobat Raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2020. În Raport sunt incluse datele privind executarea bugetului public național, precum și a bugetului de stat în anul 2020 la venituri, cheltuieli, deficit și surse de finanțare a deficitului. De asemenea, Raportul conține informația privind datoria de stat și soldurile de mijloace bănești în conturile bugetului de stat.   Ținta de deficit a BPN stabilită inițial la nivel de 3,25% din PIB a fost revizuită până la 8,5% din PIB, fiind necesară majorarea cheltuielilor asociate luptei cu pandemia Covid-19. De facto exercițiul bugetar în anul 2020 s-a încheiat cu un deficit de 5,1% din PIB.

Legea bugetului de stat pentru anul curent urmează a fi modificată. Un proiect în acest sens este elaborat și propus pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor.

Ca rezultat al implementării acțiunilor din plan, autoritățile preconizează să sporească rata medie de creștere anuală a PIB-ului la 5% pentru perioada 2023-2025, iar rata de sărăcie absolută să fie redusă de la 25,6% la 23,5%.

Datoria externă brută a Republicii Moldova, conform datelor preliminare, pe parcursul anului 2022 a crescut cu 8 la sută și la situația din 31 decembrie anul trecut a totalizat $9 457,8 mil. Raportul datoriei externe brute la PIB a constituit 65,6 la sută ce este cu 1,6 p.p. mai mult față de datele înregistrate pe data de 31 decembrie anul 2021.

Care sunt perspectivele emiterii de euroobligațiuni de către Republica Moldova? Întrebările la acest subiect, dar și aspectele principale ce țin de instrumentul financiar Eurobond, au constituit subiectul de discuție a unui club de presă, la care a participat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Gumene.

Interviu cu Dorel Noroc, Președintele Asociației Băncilor din Moldova

Strategia Națională de Dezvoltare Agricolă și Rurală 2023 - 2030 (SNDAR), aprobată de Executiv, urmează a fi implementată cu implicarea autorităților naționale, a partenerilor internaționali și a mediului de afaceri, având în vedere că, până în anul 2030, investițiile publice în sectorul agricol să înregistreze creșteri constante de peste 3 mld. lei.

Criza pandemică și seceta au afectat puternic economia Republicii Moldova, produsul intern brut (PIB) diminuându-se cu 8,2% în 9 luni ale anului 2020. Aceste date se conțin în Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM făcută publică de către Ministerul Economiei și Infrastructurii (conform datelor disponibile la 31 decembrie 2020).   Pe categorii de resurse, descreșterea PIB a fost determinată, în principal, de sectoarele în care au fost impuse cele mai severe măsuri restrictive întru contracararea efectelor negative generate de pandemie: comerț interior, transport și depozitare, HoReCa – 2,4 %.

Veniturile bugetului de stat pentru anul 2022 au fost realizate în sumă de 59 248,0 mil. lei, gradul de realizare față de prevederile anuale precizate fiind de 99,8%

Veniturile bugetului de stat pentru anul 2023 se estimează în sumă de 64,89 ml. lei, cu o majorare de peste 5,53 mld. lei sau 9,3% față de indicatorii precizați pentru anul curent. Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul legii bugetului de stat.

Entitatea raportoare (furnizor al ajutorului de stat) este orice autoritate a administraţiei publice centrale ori a unei unităţi administrativ-teritoriale sau orice persoană juridică care administrează direct sau indirect resursele statului, precum și cele ale unităţilor administrativ-teritoriale.

Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova estimat pentru trimestrul III al anului curent a însumat 61719 mil. lei în prețuri curente (de piață) și a scăzut comparativ cu trimestrul III al anului 2019 în termeni reali cu 9,7% pe seria brută și cu 11,5% – pe seria ajustată sezonier. Față de trimestrul II al anului 2020, PIB s-a diminuat cu 1,1% pe seria ajustată sezonier, anunță Biroul Național de Statistică.   În ianuarie-septembrie 2020 PIB a scăzut față de ianuarie-septembrie 2019 cu 8,2%, pe seria brută.  

Perioada de implementare a Programului este 40 de luni, cu posibilitatea de extindere, în funcție de progresul înregistrat și rezultatele evaluărilor intermediare. Programul va fi implementat de către IP Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, desemnată ca Unitate de Implementare.

Investițiile publice în sectorul agricol vor continua tendința și vor înregistra creșteri constante de peste nivelul de 3 mld. lei anual către 2030. În același timp, în urma eliminării barierelor birocratice, creșterii valorii adăugate în agricultură și a productivității muncii, ponderea investițiilor private în totalul investițiilor în

Până în anul 2030 autoritățile își propun ca ponderea TIC în produsul intern brut să fie de cel puțin 10%, iar în totalul exporturilor, ponderea produselor și serviciilor TIC - de cel puțin 15%.

Cadrul bugetar pe termen mediu (2024-2026) (CBTM), publicat marți, 25 iulie în „MO”, va servi organelor centrale de specialitate ale administrației publice și altor autorități administrative centrale ca suport la planificarea proiectului bugetului de stat pentru anul 2024, iar autorităților administrației publice locale – la planificarea bugetelor locale și a programelor locale de dezvoltare a teritoriilor respective.

Veniturile bugetului de stat în anul 2021 au fost realizate în sumă de 49 383,8 mil. lei și sunt în creștere cu 7,7% față de indicatorul precizat. Reamintim că pe parcursul anului precedent au fost operate modificări la Legea bugetului de stat și, ca urmare, veniturile au fost precizate în sumă de 45 864,9 mil. lei, cu 4449,5 mil. lei mai mult decât suma aprobată inițial. Comparativ cu anul 2020, veniturile bugetului de stat s-au majorat cu 28,3% în urma relansării economiei după criza provocată de pandemie. Astfel, ponderea veniturilor bugetului de stat în bugetul public național a constituit 63,8%, iar ca pondere în PIB acestea au constituit 20,4%.   Raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2021 a fost prezentat astăzi, 1 iunie, în ședința Executivului și urmează a fi transmis Parlamentului pentru aprobare.

Contribuția de stat în sumă fixă anuală pentru persoanele care se asigură pe bază de contract individual încheiat cu CNAS va spori de la 12838 lei până la 14700 lei, în timp ce pentru persoanele fizice proprietari sau arendași de terenuri agricole, care lucrează pământul în mod individual, contribuția va crește de la 3270 lei la 3744 lei.

Sursa principală de finanțare a SNDAR-2030 este Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR), iar la finanțarea Strategiei contribuie, de asemenea, Fondul Național de Dezvoltare Regională și Fondul Național de Mediu și Fondul de Eficiență Energetică.

Una dintre prioritățile stabilite de Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” (SND), aprobată astăzi, 17 noiembrie, de Parlament în lectura a doua, este dezvoltarea durabilă a sectorului agrar.