Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

Potrivit art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Legea nr.149), prin insolvabilitate se înțelege situația financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a-și onora obligațiile de plată, constatată prin act judecătoresc de dispoziție. Totuși, urmează să facem delimitarea dintre procesul de insolvabilitate și însăși insolvabilitatea ca fapt sau moment consumat. Astfel, prin proces de insolvabilitate se înțelege o multitudine de acțiuni și subproceduri prin care se ajunge la insolvabilitate ca stare de fapt și apoi se depășește această stare. Prin proces de insolvabilitate se înțelege:

Din 1 august, precum s-a comunicat în anunțul publicat de către Serviciul Fiscal de Stat pe pagina oficială www.sfs.md la data de 26.07.2019, a fost exclusă opțiunea de înregistrare de pe portalul serviciilor fiscale electronice — www.servicii.sfs.md și de pe portalul Ghișeului unic de raportare electronică – www.raportare.gov.md.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis prin vot unanim, în ședința de astăzi, 7 mai 2019, să mențină rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,5 la sută anual. În același timp, se mențin ratele de dobândă la creditele overnight la nivelul actual de 9,5% anual și la depozitele overnight la nivelul actual de 3,5% anual. Totodată, se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 42,5% din baza de calcul, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 14,0% din baza de calcul.

Până la 31 iulie 2019 agenții economici încă mai pot depune cereri pentru subvenționarea locurilor de muncă nou create, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii. Amintim că aceste subvenții sunt o formă a ajutorului de stat acordată beneficiarilor — persoanele juridice private care practică activitate de întreprinzător în RM şi asigură creșterea efectivului de salariați de cel puțin 100 de persoane în anul de raportare pentru bărbați cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani şi peste 45 de ani şi femei de toate vârstele, care va fi menținut pe o perioadă de cel puțin trei ani de la ultima tranșă de plată a subvenției, precum şi a salariului mediu lunar la nivel de 75% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie.

Proiectul ce stabilește regulile de supraveghere suplimentară a entităților reglementate care fac parte dintr-un conglomerat financiar, în scopul asigurării stabilității financiare și a protejării deponenților, asiguraților și investitorilor a fost votat de Parlament în prima lectură.

Întreprinderea cu capital străin a primit, în anul 2014, un împrumut în USD, suma (pâna la 100 000), dobânda zero de la o companie străină si a fost înregistrat la BNM. In anul trecut ni s-a anunțat ca întreprinderea debitoare si-a încheiat activitatea, prin urmare, datoria fata de ea a rămas încă nerambursată. Întrebarea este care este procedura de casare a acestei datorii?

La Chișinău, în perioada 12-13 iunie, sunt desfășurate lucrările celui de-al IV-lea Atelier de lucru „EU4Digital: Trust & Security” al Panelului pentru Armonizarea Pieței Digitale din cadrul Parteneriatului Estic. Obiectivele acestui instrument regional de cooperare, creat de Comisia Europeană și implementat prin DG Connect, sunt promovarea principalelor domenii ale economiei digitale în regiunea Parteneriatului Estic și implementarea unor proiecte comune de cooperare, în conformitate cu normele și cele mai bune practici ale UE, pe direcțiile legislației în comunicații electronice, securității cibernetice, e–Comerț, inovație și educație digitală, e–Sănătate.

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Cu o săptămână înainte de lansarea evenimentului Moldova Business Week 2020, organizatorii au desfășurat o conferință în cadrul căreia au oferit mai multe detalii despre agenda unuia din cele mai importante evenimente economice ale anului. După cum a anunțat directorul Agenției de Investiții din Moldova, Rodica Verbeniuc, la ediția din acest an sunt așteptați peste 1500 de participanți – oficiali, potențiali investitori, antreprenori, oameni de afaceri din 24 de țări, printre care sunt România, Belgia, SUA, Grecia, Armenia, Israel, Turcia, Iordania, China, Emiratele Arabe Unite, India, Rusia, precum și din țara noastră.

În dosarul nr. 2i-854/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate a art. 9, 10, 16, 18, 20, 21 alin. (1), 28 alin. (6) şi 31 din Legea insolvabilităţii. În fapt, agentul economic X, aflat în procedura falimentului, a depus în fata instanţei de judecată o cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de agentul economic Y. Cererea respectivă a fost admisă spre examinare, cu aplicarea măsurilor de asigurare corespunzătoare, fiind desemnat un administrator provizoriu.

Proiectul de lege privind activitatea băncilor, care prevede, printre altele, transpunerea Standardelor Basel III aferente procesului de licențiere, relementare și supraveghere a fost discutat în cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe și propus pentru prezentarea în plenul Parlamentului în lectura a doua.

Potrivit Codului de procedură penală (CPP), persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acţiunile interzise de legea penală pot intenta o acţiune civilă privitor la despăgubire prin: 1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală; 4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației profesionale.

Din 1 ianuarie 2020, nivelul plafonului de garantare a depozitelor va constitui 50 mii lei. În momentul de faţă suma maximă plătibilă unui deponent este 20 mii lei, indiferent de numărul şi mărimea depozitelor sau valuta în care s-au constituit la bancă. În Monitorul Oficial din 5 aprilie curent Consiliul de administrație al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar a publicat hotărârea nr. 03/4 din 18 martie 2019 cu privire la modificarea Regulamentului privind informarea deponenților de către băncile licențiate referitor la garantarea depozitelor.

Ministerul Economiei și Infrastructurii anunță că componenta de granturi pentru întreprinderile mici și mijlocii a Proiectului Ameliorarea Competitivității (PAC II) a fost extinsă până la 30 iulie 2021. Decizia a fost luată de Banca Mondială, la solicitarea MEI, fiind complementată de majorarea plafonului de co-finanțare până la suma 300 mii lei cu scopul asigurării accesului agenților economici din Moldova la finanțare din partea Proiectului pentru a-și lărgi exporturile. Prin intermediul proiectului, peste 100 de întreprinderi beneficiare au mărit volumul afacerii și au creat circa 340 de noi locuri de muncă, generând, în medie, exporturi de peste $232 mii.

În condiţiile în care instituţiile financiare străine participante FATCA şi-au exprimat dificultatea conformării unor prevederi FATCA, autorităţile fiscale ale SUA au operat unele amendamente la legislaţia aferentă FATCA în scopul facilitării procesului de aplicare a cerinţelor FATCA de către părțile interesate, precum şi în vederea raționalizării implementării cerințelor de certificare FATCA.

Autoritățile propun un șir de măsuri ce se referă la implementarea principiilor economiei verzi în sectoare ca energetica, agricultura ecologică, transportul durabil, ecologizarea întreprinderilor mici și mijlocii, achiziții publice, construcții, educație pentru dezvoltarea durabilă și industrie verde.

Învierea Domnului este sărbătoarea renaşterii, speranţei şi bucuriei. An de an, aşteptăm cu toţii această sfântă sărbătoare pentru a ne reconfirma că Dragostea, Credinţa şi Bunătatea sunt supreme pe pământ. Emoțiile trăite în Ziua Învierii sunt deosebite și incomparabile cu cele din alte sărbători, pentru că farmecul sărbătorii, mireasma florilor, clopotele Învierii, ouăle încondeiate și cozonacul fac această zi una mirifică.

Rezultatele financiare raportate de bănci la sfârșitul anului 2018 prezintă o situație stabilă în sector. Principalii indicatori financiari și prudențiali înregistrează valori cuprinse în limitele, sau chiar peste cele admise de banca centrală. Rezervele acumulate suplimentar capitalului mențin nivelul de solvabilitate la un nivel superior, cu oscilații de la o bancă la alta în intervalul 21–62%. Lichiditatea rămâne mult peste limitele reglementate, pe termen scurt atingând un nivel de circa 55% — adică, mai bine de jumătate din expunerile băncilor sunt reprezentate de active lichide (valori mobiliare de stat, certificate ale BNM sau rezerve obligatorii). De asemenea, indicatorii calității activelor continuă să se amelioreze, rata creditelor neperformante înregistrând un nivel de aproximativ 12,5%, cu oscilații pe segmentul 5-31% în funcție de bancă.

Serviciul Fiscal de Stat dă start unei campanii de sensibilizare a societății, de atenționare a populației asupra aspectelor obligatorii ale unui bon fiscal veridic. Astfel, până la finele anului curent, SFS va desfășura un complex de acțiuni în cadrul căruia va fi mediatizat și un spot video social în care cetățenii sunt îndemnați să nu fie indiferenți — să solicite bonul de casă. Concomitent, în spot se atenționează asupra elementelor unui bon fiscal veridic, astel, sensibilizând cetățenii cum să distingă un bon fiscal adevărat și o notă de evidență internă. În scopul unei informări mai profunde, SFS a creat un ghid video în care un specialist din cadrul SFS va relata despre elementele esențiale ale unui bon fiscal.