Contabilizarea operațiunilor privind recuperarea creanțelor de către entitățile specializare în colectarea/recuperarea creanțelor: aspecte contabile și fiscale

deci, colectorii lucreaza in primul rind cu creante litigioase. astfel, in situatia in care colectorul isi asuma riscul de neincasare, acesta nu doar substituie creditorul initial (cedentul)dar de jure procura un drept litigios. astfel, corect, trebuie sa se aplice institutia vinzarii dreptului litigios in primul rind, dupa care a cesiunii de creanta, intrucit vinzarea dreptului este realizata cu ajutorul tehnicii cesiunii. in acest context, colectorul achita un pret pentru dreptul procurat, iar vinzatorul incaseaza acest pret. in rezultat la vinzator/ cedent apare (sau poate sa para)o diferenta intre pretul incasat si valoarea contabila a dreptului vindut, insa aceasta nu poate fi interpretata in nici un fel ca creanta incerta si aplicate normele deducerii creantei incerte. este evident, ca o data ce a fost vindut dreptul, acesta nu mai este drept (creanta fata de debitor)in partea diferentei intre «suma primita si nominal». in acest caz avem o pierdere din vinzarea unui activ, care se deduce dupa regula generala, ca si in cazul pierderii de vinzare de marfa, de exemplu, intrucit CF nu contine norme speciale la acest capitol (art. 31(1) nu este aplicabil intrucit cedentul/vinzatorul nu deduce datorii compromise, ci instraineaza dreptul contra unui pret). aceasta pierdere din derecunoasterea unui activ (in situatia noastra creanta instrainata) nu se va deduce doar in situatia in care cumparatorul/ cesionarul este persoana afiliata vinzatorului/ cedentului (adica aplicata regula art. 24(8)). cu stima