Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

Unităţile şi persoanele fizice care nu cad sub incidenţa Legii nr. 220 din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali sînt obligate să se înregistreze, în termen de 10 zile lucrătoare de la data obţinerii dreptului de a desfăşura o anumită activitate, ca plătitori de contribuţii de asigurări sociale de stat la subdiviziunea teritorială a Casa Naţională de Asigurări Sociale unde îşi au adresa juridică, amintește CNAS reglementările art. 26 alin. (1) din Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale.   Astfel, în termen de 10 zile lucrătoare de la data obţinerii dreptului de a desfăşura o anumită activitate, pentru înregistrare ca plătitori de contribuţii

Noua versiunea a portalului MTender a fost lansată la data de 1 iunie curent de către Instituția Publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (I.P. „CTIF”), în calitatea sa de operator tehnico-tehnologic. Actualizarea portalului va contribui la creșterea transparenței achizițiilor publice electronice din Republica Moldova.   Versiunea actualizată a portalului www.mtender.gov.md permite o navigare ușoară pe pagina ghișeului unic și completează instrumentele funcționale dedicate utilizatorilor. Totodată, soluția actualizată oferă fiecărui cetățean posibilitatea să acceseze sistemul şi să vizualizeze orice achiziție efectuată de o anumită instituție și de pe orice platformă electronică.

В срок до следующей даты закрытия отчетного периода для экономических классификаций* 111121, 111130, 113161 113171, 113220, 113240, 113611, 114426, 142216, обеспечивается идентификация и компенсация переплаты в счет погашения недоимки для случаев, когда в обобщенном текущем счете налогоплательщика отражается: дебетовое сальдо по основному платежу и кредитовое сальдо по пене в размере переплаты по пене;  кредитовое сальдо по основному платежу и дебетовое сальдо по пене в размере недоимки по пене.

În primele 5 luni ale anului 2021 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 28,1 mld. lei, fiind în creștere cu 4,8 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 31,1 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 4,5 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,0 mld. lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,7 mld. lei. 

În aprilie 2021 întreprinderea a achitat o amendă care i-a fost aplicată angajatului acesteia de către organul abilitat. În situația dată, la achitarea amenzii urmează ca suma respectivă să fie inclusă în venitul impozabil al angajatului din care să se rețină impozit pe venit și contribuții de asigurări sociale și medicale? Pentru început, e necesar de stabilit față de cine a fost aplicată amenda. Dacă amenda a fost aplicată față de persoana juridică, iar angajatul acesteia a achitato din mijloace financiare proprii, iar ulterior întreprinderea a restituit angajatului mijloacele băneşti, atunci în cazul dat pentru angajat nu se constată un venit.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.