Știri

Măsuri fiscale pentru asigurarea stabilității financiare

Ministerul Finanțelor vine cu măsuri fiscale, care au fost discutate cu Fondul Monetar Internațional și au drept scop asigurarea stabilității financiare. Acestea au fost prezentate de Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul conferinței de presă din 23 iulie curent. După cum a anunțat ministrul, se propun trei tipuri de măsuri ce țin de anularea unor decizii anterioare ce pot aduce la evaziunea fiscală, eliminarea unor scutiri și mobilizarea resurselor pentru asigurarea unei echități fiscale. Aceste măsuri nu au fost discutate în regim obișnuit pentru că au fost negociate cu FMI, dar ele decurg din anumite consultări ce au loc în regim de lucru. Acestea vor aduce, cel puțin, conform celor mai prudente calcule, 800 mil. de lei suplimentar, a spus ministrul. Astfel, unele din acțiuni deja au fost susținute de Parlament, cum ar fi elimitarea vânzărilor neimpozabile în regim duty free sau anularea scutirilor pentru produsele petroliere comercializate în zonele de control vamal. În același timp, se prevede anularea moratoriului privind efectuarea controalelor fiscale pentru perioadele de până la 1 ianuarie 2018. În acest sens, ministrul a menționat că prevederea favoriza evaziunea fiscală. Anularea moratoriului nu are drept scop verificarea anumitor întreprinderi și nu va exista un regim special de verificare în urma acestei modificări. De asemenea, vor fi anulate o serie de facilități fiscale, care, în opinia ministerului, nu au un scop de echitate socială. Acestea se referă la anularea scutirilor prevăzute pentru jocurile de noroc, precum și pentru proiectele de parteneriat public-privat. O altă măsură se referă la anularea cotei reduse de TVA în mărime de 10% pentru sectorul HoReCa și revenirea la cota anterioară de 20%. De asemenea, vorbim despre majorarea accizelor pentru produsele din tutun care nu arde. Ați văzut că este un proiect de lege care a fost votat unanim, a adăugat ministrul. Totodată, se preconizează extinderea bazei de impozitare a creșterii de capital la 100% pentru persoanele juridice și 50% – pentru persoanele fizice. După cum a spus ministrul, este vorba despre restabilirea unor reguli de joc, care este și o practică internațională. O altă măsură se referă la creșterea cu 50% a taxei pentru poluarea mediului la produsele din plastic. În același timp, începând cu 1 ianuarie 2020, vor fi eliminate prevederile ce țin de deducerea sumei de până la 500 mii lei la estimarea venitului impozabil, dacă venitul a fost estimat conform unor metode de estimare indirectă. Totodată, se va anula scutirea personală pentru veniturile persoanelor fizice care obțin anual venituri de peste 360 mii lei (30 mii lunar). Pe de altă parte, cota unică de impozitare de 12% și cotele în vigoare pentru asigurările sociale și medicale, precum și prevederile ce țin de impozitarea celor din domeniul IT și celor care activează în regim de taxi vor rămâne nemodificate. Tichetele de masă, care se acordă facultativ de către angajatori, la fel vor fi eliminate. În acest context, Natalia Gavrilița a menționat că tichetele de masă nu sunt orientate către cetățean, pentru că ele vin să crească, de fapt, veniturile salariatului fără a fi achitate impozite sau asigurările medicale și sociale și că introducerea acestora ne privează de anumite venituri la bugetul de stat. Toate măsurile fiscale menționate vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2020, cu excepția celor deja votate de Parlament, inclusiv regimul duty free, care va intra în vigoare imediat după publicare, precum și reglementările ce țin de produsele din tutun. Aceste măsuri le propunem pentru asigurarea echității sociale și pentru asigurarea cheltuielilor de personal. Vom merge cu rectificarea bugetului și cu propuneri de modificare a unor acte legislative, inclusiv Codul fiscal și Codul vamal, până la finele săptămânii curente la Guvern, iar săptămâna viitoare – la Parlament. Ministrul a mai anunțat despre elaborarea unei viziuni de politică fiscală și vamală, care, pe de o parte, să ne permită să avem un mediu de business favorabil, iar, pe de altă parte, menținerea unui nivel de salarizare demn. În acest scop, vor fi inițiate consultări cu mediul de afaceri pentru elaborarea bugetului de stat pentru anul 2020. Totodată, au fost prezentate veniturile și cheltuielile bugetului public național după rectificarea acestuia. Astfel, veniturile BPN vor constitui 63,538 mld. lei, fiind majorate cu 105 mil. lei sau cu 0,2%. Veniturile din impozite și taxe se estimează la 40,611 mld.lei, cu o reducere de 66 mil. lei, iar alte veniturii vor constitui 2,275 mld. lei sau cu o reducere de 882 mil. lei. Granturile vor constitui 1,808 mld. lei, în creștere cu 140 mil. lei. Chletuielile BPN vor constitui 69, 458 mld. lei sau cu 287 mil. lei mai mult față de suma aprobată. Totodată, bugetul de stat se preconizează în mărime de 40,633 mld. lei, cu o diminuare de 1,492 mld. lei, care constituie transferuri către bugetele locale pentru acoperirea cheltuielilor ce țin de salarizare. Totodată, BASS va constitui 21,869 mld. lei, cu 137 mil. lei mai mult decât era preconizat, iar FAOAM – 7,709 mld. lei, cu 383 mil. lei mai mult decât a fost aprobat inițial. Cheltuielile bugetului de stat vor fi de 46,336 mld. lei.
author icon

Marina Căldare

Instituții:

Serviciul Fiscal de Stat | Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova | Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

5319 vizualizări

Data publicării:

23 Iulie /2019 17:00

Domeniu:

Impozitul pe venit | T.V.A. | Administrare fiscală | Dare de seamă fiscală | Legislație fiscală | Persoana fizică | Persoană juridică

Etichete:

buget de stat | impozit pe venit | Taxe | TAXI18 | persoane fizice | persoane juridice | crestere de capital | cheltuieli | venit

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon