Contractul cu o rețea mare de supermarketuri este deja în sine o realizare pentru furnizor. Însă lupta pentru accesul la cumpărător și atragerea atenției acestuia nu se finalizează cu încheierea unui astfel de contract.   În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică „retaileri de produse”) cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail).

În practica entităților, în majoritatea cazurilor, valoarea reziduală este nesemnificativă, datorită tendinței entităților de a utiliza imobilizările de-a lungul întregii durate de utilizare.   Totuși, există situații în care imobilizările corporale, de exemplu, pot avea valori reziduale semnificative atunci când entitatea decide, din anumite motive, să nu continue utilizarea acestora de-a lungul întregii durate de viață economică și ia măsuri pentru valorificarea acestora.

Ținerea corectă a contabilității creanțelor şi datoriilor prezintă un aspect important în activitatea oricărui contabil. Informația din schema de mai jos va ușura activitatea specialiștilor și va asigura excluderea pe viitor a erorilor la acest capitol.       

Potrivit art.4 alin.(1) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă (în redacția din 1 ianuarie 2020) valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare urmează să fie cuprinsă între 35 și 55 lei. Valoarea tichetelor de masă nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii.   Concomitent, începând cu 1 ianuarie 2020, ca urmare a modificărilor operate în anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (modificări operate prin Legea 122/2019), valoarea tichetelor de masă acordate angajaților constituie bază de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale (6%) care se reține de la angajați și a contribuției de asigurări sociale (18%) datorate de angajator.  

В современных условиях, для того, чтобы предприятие могло успешно развиваться, необходимо хеджировать риски и диверсифицировать различные направления его деятельности.    Одним из действенных направлений диверсификации деятельности предприятия может стать инвестирование. Инвестиции представляют собой вложения капитала с целью получения прибыли.

În cazul în care mărfurile exportate pierd calitățile de comercializare, ce documentele eliberate de autoritățile competente urmează a fi anexate la reclamațiile privind cantitatea și calitatea mărfurilor înaintate de partenerii economici externi?   Legea nr. 1466-XIII/1998   reglementează modul de activitate, drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea agenţilor economici şi a autorităților administrației publice în domeniul repatrierii mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare –Lege). Art. 2 din Lege definește noțiunea de repatriere a mijloacelor băneşti și data efectuării acesteia1.

Se consideră finisată repatrierea mijloacelor bănești în cazul în care în contractul de export valuta contractuală este dolari SUA/euro, în declarațiile de export de asemenea este indicată valută străină, iar nerezidentul, în adresa căruia se efectuează exportul de mărfuri, achită marfa dată în lei moldovenești?     Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 1466/1998 privind reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe, repatrierea mijloacelor bănești reprezintă încasarea de la